Cum vede Mircea Geoană dezvoltarea Moldovei și a Iașului în următorul deceniu. Un discurs de candidat la președinție

“Este momentul să reîmpărțim cărțile” – a fost concluzia mobilizatoare a lui Mircea Geoană la Camera de Comerț și Industrie Iași.

Înainte să împărțim cărțile, trebuie însă să înțelegem hărțile. Iar geografia, localizarea regiunii nord-est în apropierea Ucraine și a republicii Moldova aduce pentru una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea europeană o oportunitate de dezvoltare care a schimbat toate strategiile militare și economice ce până acum.

Și-a schimbat discursul privind apărarea Moldovei față de ce spune acum două luni

“Prima observație de natură militară pe care v-o spun este că noi, la NATO, în clipa de față de uităm la întreg flancul estic, începând din Finlanda nou-venită, până la flancul estic românesc – bulgar, dar în principal la România, am abandonat ideea mai veche de doctrină militară NATO și de doctrină militară românească că în caz de Doamne-Ferește abandonăm Moldova și ne apărăm acolo unde este mai defensibilă geografia țării. Am plecat de la acea logică, suntem într-o logică în care apărăm activ, din prima zi, pe tot teritoriul, la frontieră. Deci din punct de vedere militar, această zonă poate să crească economic, pentru că o protejăm la modul serios. Și legătura între economic și geo-politic, între militar, securitate și economie devine tot mai strânsă”, a transmis reprezentantul NATO oamenilor de afaceri din Iași.

Anterior, la Biblioteca Centrului Universitar, el a abordat această temă remarcând îngrijorările istoricilor ieșeni survenite după ce tot el prezentase, în urmă cu două luni, aliniamentul Focșani Nămoloasa Galați ca singură strategi de apărare a României în cazul unei ipotetici invazii ruse.

Pe parcursul prezentării sale, Mircea Geoană de o hartă care prezenta nord-estul României și învecinatele Ucraina și Republica Moldova:„Acest război a creat o nouă dinamică, iar această hartă nu mai este, de fapt, cea pe care o vedem acum. Are aceleași granițe, are aceleași simboluri, Iașul este un uriaș simbol, dar de fapt s-a translatat. Ce spune cancelarul german Olaf Scholz, e că în urma decuplării Rusiei de lumea civilizat, centrul de gravitate al Europei se mută către est. Această modificare geo-politică are, și trebuie să aibă, consecințe economice”.

Un coridor de transport de la Giurgiu la Vicovul de Sus

Strategia militară modificată vine la pachet cu un interes crescut pentru crearea unei infrastructuri robuste de transport pe tot flancul Europei de Est. Așa încât, dacă până acum Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a fost izolată, necesitatea apărării frontierelor și a creării unor structuri de drumuri robuste pentru armată va permite și o dezvoltare a economiei. Pentru că, spune Mircea Geoană, toate cele nouă noi coridoare transeuropene care sunt acum în plan “sunt legate de ancorarea Ucrainei și a Republicii Moldova de Europa, marele beneficiar fiind România și de-abia apoi Polonia. Marele beneficiar al noii hărți geo-economice este România și regiunile de Nord și Nord-Est a României. (…) Apropo de noua logică de apărare, trebuie să avem infrastructuri, care sunt și civile, evident. Când vorbesc de transport militar NATO, vorbesc de același pod, de aceeași șosea, doar că are capacitatea să reziste la echipamente grele. Nu facem drumuri separate pentru armată și pentru civili”.

NATO este preocupată de mobilitatea militară pe coridorul Nord-Sud al Europei, spune Geoană, care a explicat cum geografia, politica și economia pot influența dezvoltarea sau izolarea unor anumite regiuni:

„În clipa de față discutăm de mobilitate militară pe coridorul nord-sud, fostul coridor nr. 9, care a fost abandonat de Europa și de România, care leagă Alexandropolis, prin Bulgaria, la Giurgiu-Ruse, unde în sfârșit am acceptat să facem un pod nou de transport feroviar și rutier de ultimă generație, în schimbul promisiunii bulgarilor că vor draga Dunărea. În mod deliberat nu o dragau, pentru că erau interese comerciale cu privire la care dintre porturi ar fi privilegiat de o Dunăre navigabilă întregul an și nu doar câteva luni, în sezonul ploios. Acest coridor va merge pe direcția Giurgiu – Moldova Românească, Vicovul de Sus – cu extensii către Odessa”, iar „(…) acest coridor care intră pe la Giurgiu iese pe la Vicovul de Sus, merge mai departe, am zis Odessa, am zis Chișinău, se leagă evident de Polonia în principal și mergem sus prin Polonia către Scandinavia și unește și ceea ce se întâmplă pe flancul estic modificat, cu Finlanda și cu Suedia. Pentru prima dată aceste proiecte mari și costisitoare încep să aibă finanțare europeană”.

Amintind de Odessa, Mircea Geoană le-a dezvăluit oamenilor de afaceri prezenți la dezbatere că Italia a “adoptat” Odessa pentru reconstrucție: “Odessa este o chestiune pe care italienii și-au propus să o prioritizeze. Și în 2025 vreau să fie oameni de afaceri din iași, din Camera asta de Comerț, să vină la noi la Conferința de Reconstrucție a Ucrainei pe care o va găzdui Roma”.

Autostrada Odessa Chișinău și interesul italienilor în zonă

Autostrada care va lega Odessa de Chișinău și Iași este un proiect pentru care va exista finanțare, mai dă asigurări secretarul adjunct al NATO, iar “de la Chișinău către Iași, către Europa, se va face cale ferată cu ecartament european. Deci nu o să mai stăm să schimbăm ecartamentul dacă facem business cu moldovenii”.

Iașul va deveni o parte din centrul Europei, iar Regiunea Nord-est nu va mai fi punctul “terminus” al Europei – a subliniat din nou Geoană, care crede că războiul din Ucraina va mai dura încă cel puțin doi ani: “Cred că cel puțin până în 2026. Cred că în următorii doi ani de zile o să se ajungă la un nivel de oboseală, de re-întrebare care este limita în care cost-beneficiu începe să se schimbe. Dacă rezistăm în susținerea Ucrainei, cred că avem șansă să avem o formă poate instabilă, dar cât de cât mai predictibilă a situației. Iar Ucraina, dacă lucrurile merg bine, cred că în următorii 10 ani ar putea chiar să devină membru NATO. Dacă Ucraina rezistă – și va rezista, dacă Moldova vine către Europa, și cred că va veni, asta înseamnă că această zonă nu va mai fi punctul terminus al Europei, ci va fi o parte din centrul Europei”.

În ce privește relațiile cu Republica Moldova, “tot ce putem face să o ajutăm pe doamna președintă Maia Sandu să câștige alegerile și referendumul, trebuie să o facem. Este foarte important ca politic să ținem Republica Moldova pe traseul european. (…) Nu știu ce o să facem în relația cu dânșii în perspectivă. Dar este clar că trebuie să ne pregătim de pe acum să folosim această parte a României, inclusiv pentru reconstrucția Ucrainei și vreau să lucrăm cu moldovenii împreună să fim împreună un hub logistic–inclusiv aici , la Iași, va fi un centru logistic multi-modal. Nu avem forță economică și financiară să putem să mergem singuri să facem lucrul acesta, dar geografia noastră va deveni foarte valoroasă. Și vreau să vă gândiți la proiecte cu prietenii din Moldova – pe ei îi interesează să aibă companii corporate UE, pentru a avea avantajele pieței europene, noi avem interes să folosim faptul că ei vorbesc rusă sau ucraineană – deci eu văd un spațiu economic integrat între România și Republica Moldova mai mult decât acum”, a mai declarat Geoană la Iași.

Puncte cheie din discursul său

Deși nu discută despre o posibilă candidatură la președinția României, Mircea Geoană vorbește pe alocuri ca un candidat bine pregătit pentru alegeri. Arată că îi sunt cunoscute problemele regiunii:

• „În Regiunea Nord-Est Iaşul este o excepție frumoasă, plăcută, un centru universitar, unde businessul e mai dinamic, dar asta nu mă face să nu mă uit la faptul că Regiunea Nord-Est, din care face parte și Iașul, este pe ante-penultimul loc la nivel de PIB, între regiunile europene. Ideea e că trebuie să creștem puțin economic și zonele mai puţin dezvoltate ale țării în acest nou context este un lucru foarte important”.
• „Moldova și Iaşul ați fost văduviți de infrastructuri fizice, care să vă lege de restul României și de Europa. Aici cred că va fi o bătălie fantastică în perioada următoare, în tehnologie. Polonia și Germania au merg împreună cu subvenții la Intel ca să facă fabrică de microprocesoare la granița dintre Germania și Polonia. Bătălia pentru tehnologiile viitorului se derulează în timp ce noi vorbim”.

Arată și că știe care sunt problemele cu care se confruntă oamenii de afaceri și, în general, cetățenii României:

• „Mai sunt chestiuni, evident, legate de capacitatea statului român de a implementa strategii. Cred că aici este principala problemă – nu avem o problemă la a elabora strategii, suntem cei mai buni din lume la strategii, dar suntem cei mai slabi din Europa la implementarea de strategii”.
• „Și noi avem chestiuni de bază care mai sunt de rezolvat: nu avem capital românesc suficient de robust, avem dobânzi prea mari, avem un stat mult prea agresiv față de omul de afaceri român și mult prea permisiv față de omul de afaceri străin. Pentru mine, logica e foarte simplă: avem nevoie de capital privat românesc, trebuie să găsim formule noi de finanțare a economiei”.

Și arată că s-a gândit și la soluții:

• „Planul meu este să înființăm o dublă echipă, o echipă de elită, cu înalți funcționari publici de calitate și cu specialiști – cei mai buni experți din diverse domenii. Și văd la intersecția dintre administrația prezidențială și Guvern o unitate de elită de implementare pe care o punem efectiv “călare” – iertați-mi limbajul mai colorat – pe proiecte importante pentru România, în principal pe proiecte strategice – digitalizare, cadastrare, codificarea sistemului legislativ, mari proiecte de infrastructură, 5G pe tot teritoriu, chestii de genul acesta – și o unitate de elită pentru măsurarea performanței acelor proiecte”.
• „Pe partea de administrație publică vom merge extrem de energic prin introducerea inteligenței artificiale în funcțiunea publică, digitalizarea transparentizată … Pentru digitalizarea României vom merge pe model ucrainean. În pare rău să spun asta, dar ei l-au împrumutat și polonezilor. În timp de război, Ucraina este complet digitalizată. Deschizi un cont la bancă astăzi, când ai o aplicație pe telefon, într-o secundă”.
• „Lucrez la transformarea Fondului Proprietatea în Fondul Patria, așa îi spunem noi, să îl recapitalizăm. Pe energie cred că ar trebui să avem un adevărat campion regional care, eventual, să și răscumpere o parte din lucrurile pe care le-am dat prea ușor și prea devreme altora”.
• „Ambiția mea este ca România să înlocuiască Austria din rolul de hub multi-regional pe care l-a jucat pe vremea când Rusia era prietena Europei și nu adversara Europei. Este momentul să reîmpărțim cărțile”.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, Paul Butnariu, a subliniat la rândul său că pe lângă proiectele de infrastructură rutieră și feroviară, în strategiile de dezvoltare a regiunii Nord-Est di România, Ucraina și Republica Moldova ar trebui inclus și proiectul care leagă cele trei țări pe calea apei:

“Într-adevăr, ne aflăm aici într-un fund de sac, dar și într-un pol al sărăciei europene. (…) Singura soluție este dezvoltarea infrastructurii și atragerea investițiilor. Lucrăm de mult timp să promovăm această autostradă A8, care acum este clar că va fi finalizată, întrebarea e când și cu ce eforturi? Pe de altă parte promovăm posibilitatea ca Prutul să fie navigabil. Posibilitatea de a merge pe un canal fluvial care să lege Vistula, de fapt un afluent al fluviului Vistula din Polonia, de Nistru, iar un singur canal de vreo 100 de km ar putea lega Nistru de Prut de o așa manieră încât Prutul să devină navigabil, amenajat de la intrarea în țară până la Galați. Suntem conștienți că vor fi foarte multe discuții. Dar există prevăzut în Planul de Investiție a României un buget pentru studiul de fezabilitate de opt milioane de euro”.

“Am aflat din aceasta întâlnire un lucru pe care nu-l știam, acela că italienii au pus ochii pe refacerea Odessei. Cred că dacă rămâne așa, e o oportunitate pentru noi, cei din regiune, din Iași, Bacău, Galați. Apoi, sigur, în contextul acesta, al războiului și al reconstrucției ce va urma, toți am vrea să vedem ce afaceri se pot face, poziționarea geografică ne favorizează. Din câte știu eu, acum e o discuţie la nivel guvernamental de a aduce un cloud pe aici prin zonă, cred că se discută despre asta”, și-a rezumat succint concluziile, pentru Ziarul de Iași, pentru unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din domeniul IT/tech din Iași, Gabriel Mardarasevici (CEO Focality).

“Următorul deceniu nu e legat de două mandate prezidențiale”, a spus Mircea Geoană, prezent la Iași în calitate de secretar general adjunct al NATO, nu de candidat la alegerile prezidențiale din România, care a continuat: „E legat, pentru că ăsta e ciclul politic la noi. Dar următorul deceniu va fi cu adevărat decisiv pentru schimbarea paradigmei. Se schimbă totul!”

Publicitate și alte recomandări video