
Întrerup pentru puţin seria de articole dedicate lumii de după coronavirus, pe care o începusem săptămâna trecută, fiindcă sâmbătă IRES a publicat un sondaj, "România în pandemie. Stat şi autoritate. Încrederea în personalităţi şi instituţii. Evaluarea măsurilor autorităţilor", ale cărui date cred că merită să fie cunoscute.
Asta pentru că recentul sondaj IRES ne oferă câteva detalii despre specificul fiecăruia dintre electoratele principale de la noi: electoratul USR-PLUS, electoratul PNL şi cel al PSD.
Atenţie, e vorba despre electorate, nu despre partide.
Să le iau pe rând.
Electoratul USR-PLUS
– e singurul electorat care nu are încredere în ministerul sănătăţii (57% nivel de neîncredere);
– e singurul electorat care nu are încredere în ministerul de interne (55% nivel de neîncredere);
– e singurul electorat ostil bisericii (67% nivel de neîncredere);
– e singurul electorat sceptic faţă de jandarmerie (în sensul că jumătate din electoratul USR-PLUS are încredere în jandarmerie, iar cealaltă jumătate nu) – celelalte două electorate au încredere în jandarmerie;
– e singurul electorat sceptic faţă de poliţie şi ostil poliţiei locale – celelalte electorate au încredere şi în poliţia naţională, şi în cea locală;
– e singurul electorat care crede că guvernul nu a pus la dispoziţia instituţiilor şi profesioniştilor din domeniul sanitar toate mijloacele necesare în lupta cu noul coronavirus – celelalte două electorate sunt sceptice cu privire la performanţa guvernului pe linia asta;
– e singurul electorat care e sceptic cu privire la tăierea salariilor bugetarilor (repet, "sceptic" înseamnă aici un electorat împărţit relativ egal între opinii pro şi opinii contra) – celelalte electorate sunt ostile măsurii;
– e electoratul care crede cel mai mult că actualele măsuri luate de autorităţi vor avea efecte pozitive pe termen lung cu privire la sănătatea populaţiei (80% nivel de acord cu afirmaţia, faţă de 65% electoratul PNL şi 51% electoratul PSD);
– e electoratul care susţine cel mai puternic digitalizarea administraţiei publice.
Pe scurt, vorbim de un electorat preponderent nereligios, cu un nivel relativ scăzut de încredere în administraţia publică (ceea ce poate fi şi bine – reformarea necesară a sistemului public, dar şi rău – tendinţe de distrugere/destructurare a sistemului public, lipsă de interes faţă de regulile de funcţionare ale administraţiei publice etc.) şi cu o puternică dorinţă de modernizare.
Electoratul PNL
– e singurul electorat care are încredere în Klaus Iohannis (68% nivel de încredere);
– e singurul electorat care are încredere în Ludovic Orban (54% nivel de încredere);
– e singurul electorat care crede că guvernul comunică clar în chestiunile legate de pandemie (60% nivel de acord);
– e singurul electorat care crede că guvernul a reacţionat rapid pentru combaterea pandemiei (64% nivel de acord).
Pe scurt, vorbim de un electorat preponderent pro-guvernamental (ceea ce e previzibil în contextul în care PNL se află la guvernare), dar care are încredere mai degrabă în şeful statului decât în liderul de partid (cam ca în cazul PDL pe vremuri).
Electoratul PSD
– e electoratul cu cel mai ridicat nivel de neîncredere în Klaus Iohannis (75% neîncredere) şi în Ludovic Orban (92% nivel de neîncredere);
– e electoratul cel mai religios (81% nivel de încredere în biserică);
– e singurul electorat care nu crede că guvernul a reacţionat rapid pentru a combate pandemia;
– e singurul electorat care nu apreciază ca fiind bune măsurile propuse de guvern în actuala criză (56% le consideră proaste sau foarte proaste);
– este electoratul cel mai ostil tăierii salariilor bugetarilor (72% nivel de dezacord faţă de această măsură).
Pe scurt, vorbim de un electorat preponderent anti-guvernamental (iarăşi, previzibil în actualul context), dar mai ostil faţă de Ludovic Orban decât faţă de Klaus Iohannis.
Ce au în comun toate cele trei electorate:
– toate electoratele au un nivel ridicat de încredere în Raed Arafat;
– niciun electorat nu are încredere în Nelu Tătaru şi în Marcel Vela;
– niciun electorat nu are încredere în guvern;
– toate electoratele au un nivel foarte ridicat de încredere în armată (peste 80% nivel de încredere);
– toate electoratele au încredere în Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi în Inspectoratul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
– toate electoratele cred că guvernul a ascuns informaţii cu privire la pandemie;
– niciun electorat nu e favorabil tăierii salariilor bugetarilor;
– toate electoratele sunt de acord cu prelungirea stării de urgenţă pentru încă o lună;
– toate electoratele sunt favorabile introducerii obligativităţii de a purta mască de protecţie (peste 90% nivel de acord);
– toate electoratele sunt de acord că măsurile luate de autorităţi vor avea efecte negative asupra economiei, dar pozitive asupra sănătăţii populaţiei.
Sorin Cucerai este traducător şi publicist
Publicitate și alte recomandări video