Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum vor rezista firmele în viitorul apropiat? Ce spun economiştii şi antreprenorii ieşeni

“Ziarul de Iaşi” a stat de vorbă cu mai mulţi antreprenori şi economişti pe tema virusului COVID-19 şi impactul asupra economiei reale.

GALERIE
somaj
  • somaj
- +

Virusul COVID-19 continuă să se răspândească în lume, iar îngrijorarea în privinţa pagubelor materiale pe care ar putea să le producă este din ce în ce mai mare. Întreprinzătorii locali se luptă să îşi ţină afacerile pe linia de plutire, însă economiştii nu vin cu veşti bune: dacă situaţia va dura mai mult de două luni, este posibil ca multe afaceri să îşi tragă obloanele, ceea ce înseamnă că vor fi foarte multe persoane disponibilizate în perioada imediat următoare. 

“Este greu de spus care vor fi efectele pe termen lung. Întotdeauna, în economie, estimările acestea sunt hazardate. Dar, pentru câteva săptămâni, este uşor de intuit. Este posibil să se întâmple următoarele două lucruri: se îngustează cererea, şi aici nu mă refer la cererea de produse din supermarketuri, ci la cele turistice, HORECA, transport şi aşa mai departe. În al doilea rând, se prefigurează concedieri, pentru că atât timp cât nu există comenzi pentru firme, evident că cel puţin şomajul tehnic va apărea foarte rapid”, a spus pentru “Ziarul de Iaşi” economistul Cristian Popescu, prodecanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi.

“Va avea impact major”

Plecând de la premisa că statul va găsi resurse pentru a-i ajuta pe întreprinzători să depăşească momentul, economistul spune că, în primul rând, ar trebui susţinute întreprinderile mici şi mijlocii, pentru că ele sunt cele mai expuse. “Susţinute în primul rând prin substituirea diminuării cererii externe cu cererile interne, iar aici pot apărea cereri de stat, comenzi de stat, aşa se face întotdeauna în situaţiile de criză de acest fel”, a arătat el. Alte măsuri, care au început deja să fie luate, ar fi facilităţile fiscale, fiind o gură de oxigen pentru cash-flow-ul întreprinderilor. “Dar va apărea acel şomaj despre care vă vorbeam, prin urmare trebuie identificate şi soluţii pentru susţinerea celor trecuţi în şomaj definitiv sau tehnic. Va fi vorba, probabil, de un număr mare de persoane, mai ales cei din serviciile pe care le-am menţionat anterior. (…) De asemenea, marea producţie va pica dacă se va continua cu măsurile drastice, de stat acasă”, atrage atenţia Cristian Popescu. Ceea ce va avea impact major în perioada următoare va fi îngustarea pieţelor externe, care va prăbuşi cererea externă, de export. “Prin urmare, marii exportatori vor avea prăbuşiri dramatice ale cererii dacă această criză continuă şi peste o lună, două. Nu este nimic nou, începe să semene cu anumite crize anterioare, dar din perspectiva pe care o văd eu, aceea a lărgirii şomajului, începe să semene cu criza din 1929, care a fost o criză de supraproducţie. Nu vă închipuiţi neapărat că supraproducţia înseamnă că se produce enorm de mult, ci că producţia care se realizează nu-şi găseşte desfacere din cauza îngustării cererii”, a adăugat el. Altfel spus, va fi o contracţie a producţiei impusă de o cerere scăzută. Cristian Popescu atrage atenţia şi spune că statul nu trebuie văzut ca salvator, întrucât că nu are resurse. “Fondul de rezervă nu există, pentru că a fost cheltuit în anul trecut”, a subliniat economistul.

“Trăiai cu el pe cont propriu”

Pe de altă parte, economistul Dan Chirleşan spune că persoanele care au trăit în comunism sunt mai degrabă imuni la panica actuală. Pe vremea lui Ceauşescu, aminteşte acesta, a vedea rafturi care se golesc instantaneu era o situaţie uzuală, a trăi în casă izolat sau a avea o distanţă socială impusă de autorităţi era, de asemenea, o regulă. “Şi atunci, oamenii care au prins o bucată din perioada condusă centralizat prin plan-unic de către un partid unic, partidul comunist, nu sunt chiar aşa de speriaţi. Au existat gripe cu nemiluita şi atunci, însă ele nu au fost nici atât de mediatizate, nici atât de «virusate». Într-adevăr, acum libertatea pieţelor aduce şi libertatea de circulaţie a individului, iar atunci când individul circulă liber, gradul de transmitere este mult mai  ridicat. Dacă ne uităm în trecut, în perioada comunismului şi a socialismului din România, graniţele erau închise, permanent, nu aveai cum să duci sau cum să aduci virusuI, ci trăiai cu el pe cont propriu”, a arătat Dan Chirleşan, şi el cadru didactic la FEAA.  Economistul spune că noul virus poate fi precursor al crizei şi că există perspectiva ca răspândirea lui, la nivel global, să provoace o nouă recesiune globală. Criza apare atunci când are loc trecerea de la o stare de euforie colectivă la o stare de panică, întâi individuală, ulterior colectivă. “Vedem că panica colectivă s-a instaurat cu foarte multă rapiditate şi aproape la scară globală. (...) Pe de altă parte, crizele sunt recurente, iar cele mărunte au o ritmicitate de 8-10 ani. Ultima a fost în 2008, deci era sorocul a se instaura o nouă criză. Criza economică pe care o poate determina COVID-19 nu porneşte din interiorul pieţelor financiare, iar aici apare diferenţa între ele. Este o chestiune care vine colateral pieţelor. Deci pieţele nu păreau a fi încă gripate: piaţa bancară, piaţa creditării, piaţa bursieră...  Piaţa bursieră a avut un şoc şi continuă să aibă scăderi pe baza faptului că cetăţenii şi firmele devin dintr-o dată inactivi. Şi într-o perioadă cu o inactivitate generalizată, cu închiderea în casă, consumul şi economia paralizează. Dar omenirea merge mai departe, se va imuniza chiar şi la acest virus, COVID-19, şi ne vom descurca, vom supravieţui”, apreciază Dan Chirleşan.

Băncile nu lucrează cu capitalurile lor

Dacă va deveni “o pandemie financiară”, susţine acesta, soluţiile vor fi de pandemie socială, adică se vor propune soluţii care să rezolve gradual problemele. Dacă ne referim la bănci, în perioada asta ele nu fac decât să monitorizeze şi să identifice, prin scenariile lor de risc, ce s-ar putea întâmpla. “Băncile nu vor face cu anticipaţie nicio propunere de genul: se anulează plata datoriilor la credite de consum, la cardurile de credit sau la creditele ipotecare. Nu ar putea face lucrul ăsta pentru că ar introduce hazardul. Plus că băncile nu lucrează cu capitalurile lor. Băncile sunt intermediari financiari, care de pe o parte atrag resursele latente din economie, de la cei care au economisit şi au făcut depuneri, şi le plasează către cei care au nevoi imediate şi care sunt dispuşi să îşi aducă puterea lor de cumpărare din viitor în prezent, pentru a o consuma acum. Nelucrând cu banii lor, nu o să poată propune nicio formulă de împărţire de genul cei care au datorii, nu plătiţi nimic, că nici noi nu o să plătim mai departe celor care au făcut depozite la bănci. Asta nu o să se întâmple. Vor fi situaţii negociate pas cu pas. (…) Politicile europene vor găsi soluţii la finanţarea acestei perioade de staţionare economică. La un moment dat, totuşi economia o să se restarteze. El crede că în perioadele de criză guvernele se pot întări. “Dacă tot vorbim despre o «lebădă neagră» care a gripat economia, este posibil ca noul virus să amplifice rolul statului în economie”, ne-a spus Dan Chirleşan.

Pot apărea întârzieri la livrările de marfă

În ceea ce îi priveşte pe întreprinzători, unii resimt efectul crizei COVID-19 “din plin”, alţii deloc. Irinel Tofan, directorul CONEST SA, a declarat că, deocamdată, compania îşi continuă activitatea pe şantiere, dar se aşteaptă să fie afectaţi cât de curând din punctul de vedere al livrărilor de materiale de la parteneri, furnizori, distribuitori, din cauza problemelor de transport. Ceea ce înseamnă că vor trimite oamenii acasă. “Nu ne este simplu, pentru că în afară de personalul TESA, care îsi desfăşoară activitatea într-un mediu pe care am încercat să îl protejăm prin anumite măsuri de igienă, avem totuşi câteva sute de muncitori care activează în şantiere. Într-adevăr, vobim despre un spaţiu deschis, poate nu este riscul atât de mare, dar în schimb muncitorii interacţionează acasă, în mediile rurale cu alţi prieteni, rude… Să zic că astăzi, la momentul discuţiei, nu suntem afectaţi major. Însă, prin măsurile pe care le-am luat, e clar că ne diminuăm ritmul de lucru, pentru că o parte din personalul TESA l-am trimis să lucreze de acasă, iar pe o parte în concediu de odihnă. De asemenea, am încercat să ne creionăm  şi un eşalon de rezervă, adică dintre cei care lucrează de acasă şi cei din concediul de odihnă, care e tot o izolare,  să aştepte să devină activi, în cazul în care se întâmplă ceva cu unul dintre noi.  Ne-am împărţit, astfel încât nucleul de rezervă să ducă mai departe activităţile”, ne-a spus directorul CONEST SA. Tofan crede că se vor intensifica aspectele de întârzieri al livrărilor de materiale în şantier, şi în momentul respectiv vor fi foarte afectaţi. “Iar atunci vom fi forţaţi să trimitem oamenii acasă. Suntem noi încrezători, optimişti, dar cred că săptămâna viitoare lucrurile vor fi mai complicate din punct de vedere al producţiei pe şantiere”, a precizat Irinel Tofan. O pondere mare în cadrul companie o constituie şi lucrările în derulare pe investiţii publice, unde se simte deja o întârziere “în răspunsuri, în verificarea situaţiilor de lucrări, de facturi”. “În momentul în care se vor bloca şantierele, ne-am gândit şi la alt scenariu, cel în care ne vom opri toată activitatea, însă să nu dureze mai mult de 2-3 săptămâni. Sperăm să intervină statul, să ia nişte măsuri compensatorii corecte pentru cei care nu îşi mai pot desfăşura activitatea din cauza acestor probleme. Măcar să poţi plăti 75% din salariu pentru o anumită perioadă de timp. (…) Fiecare agent economic, cum suntem şi noi,  suntem responsabili, ne gândim la angajaţii noştri, la firmă, luăm măsuri, dar la un moment dat trebuie să intervină şi instituţiile publice şi guvernul, pentru a emite anumite Ordonanţe de Urgenţe… cei care sunt blocaţi nu trebuie lăsaţi să moară”, a spus pentru “Ziarul de Iaşi” Irinel Tofan.

Avantajul în IT este că poţi lucra la distanţă

Dorin Cristea, coproprietarul companiei ieşene de IT RomSoft, a menţionat că activitatea în cadrul companiei se desfăşoară normal, fără probleme. “Noi astăzi (ieri -n.r.) deja testăm sistemul de lucru “remote”. La noi oricum se lucra de la distanţă, dar un număr limitat de zile pe lună, iar acum încercăm să vedem dacă sistemul rezistă ca toată lumea să lucreze pe servere, şi s-ar părea că este în ordine. Din o sută şi ceva de oameni, suntem doar şase la serviciu, restul sunt acasă. Avantajul în IT este că poţi lucra la distanţă. Noi, cum facem soft pentru zona medicală, mă îndoiesc că va face cineva, acum, o reducere de fonduri pentru aşa ceva, ca să nu zic că s-ar putea invers să se întâmple…  Evident, nu ne aşteptăm să apară o cerere bruscă pentru  software… Noi suntem privilegiaţi, fiind pe zona medicală. Îmi amintesc că şi la criza din 2008, chiar nu am întâmpinat probleme… nimeni nu face reduceri de fonduri pe zona medicală în perioade de criză, iar acum, fiind o criză pe zona medicală, s-ar putea chiar să apară bani “din senin” pentru alte chestii, prin influenţă. (...) Chiar mă întrebam de unde va apărea următoarea criză, cumva o aşteptam cu toţii… şi iată de unde a venit, dintr-o zonă în care nu ne aşteptam”, ne-a spus Dorin Cristea, coproprietarul firmei ieşene RomSoft. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri