În proiectul de buget pe 2022, în dreptul veniturilor secţiunii de funcţionare apar ceva mai mult de 440 de milioane de lei, faţă de aproape 375 de milioane, anul trecut. Cheltuielile acestei secţiuni au fost estimate la 69,5 milioane, cu 20 la sută mai mult decât anul trecut. „Cheltuielile de funcţionare ale CJ pentru asigurarea utilităţilor au fost redimensionate la nivelul estimărilor, pentru entităţile care nu beneficiază de compensări sau plafonări”, ne-a explicat, laconic, preşedintele Costel Alexe. Dintre instituţiile de cultură, cea mai mare creştere apare în dreptul Filarmonicii de Stat, aproximativ 3,5 milioane de lei, până la 27,2 milioane de lei pentru funcţionare.

Citește și: Cum arată bugetul Iaşului pe acest an. Comparaţii cu alte oraşe mari

Altele, precum Muzeul Naţional al Literaturii Române, vor primi mai puţini bani. Mai mulţi bani ca anul trecut merg la Capitolul Asigurări şi asistenţă socială: 227,37 de milioane de lei, faţă de 192 de milioane în 2021. Din această sumă, partea de funcţionare va înghiţi cu 20 de milioane mai mult (respectiv 190,4 milioane), iar pe investiţii (dezvoltare) se vor cheltui 37 de milioane (faţă de 22 de milioane, în 2021). Funcţionarea Apavital se scumpeşte şi ea cu aproximativ un milion (de la 1,5, la 2,35 milioane), în vreme ce Protecţia Mediului va avea cu aceeaşi diferenţă mai puţin (de la 5,3, la 4,45 milioane de lei). Cureaua se strânge şi la Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor: doar 46,5 milioane (din care doar o treime, 15,4 milioane, la dezvoltare), faţă de 134,7 milioane anul trecut (din care 85 la sută, 112 milioane, la investiţii).

Mai puţine subvenţii, mai puţine venituri

În ceea ce priveşte bugetul centralizat al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii, şi acesta se contractă în noul an: 804,6 milioane de lei, faţă de 904,6 milioane, anul trecut, la venituri. Scăderea provine mai ales din tăierea subvenţiilor pentru instituţiile publice destinate secţiunii de dezvoltare: nici 30 de milioane, faţă de 148,76 de milioane de lei, anul trecut. Capitolul Sănătate pierde 15 milioane de lei, de la 721 la 706 milioane de lei. În dreptul Spitalului de Copii, de exemplu, este trecută suma de 184 de milioane, mai mare decât anul trecut, creştere care se regăseşte însă exclusiv în cheltuielile de funcţionare. Spitalul de Neurochirurgie în schimb pierde 25 de milioane. Plusul de 10 milioane de la Maternitatea Cuza Vodă va merge la dezvoltare, Pneumoftiziologia va „respira” cu acelaşi buget ca anul trecut (110 milioane), în timp ce Spitalul de Boli Infecţioase va trebui să se descurce cu 111 milioane (120, anul trecut).

De ce s-a redus drastic bugetul de investiţii

Programul de investiţii publice însumează 271 de milioane de lei în proiectul de buget pe anul în curs, cu 35 la sută mai puţin faţă de anul trecut, când a însumat 417,5 milioane. „Suma de 270 de milioane de lei pentru investiţii, prevăzută în bugetul Consiliul Judeţean pentru 2022, asigură finanţarea pentru continuarea proiectelor pe care le avem în derulare la nivelul judeţului sau pe care le demarăm în acest an. Diferenţa faţă de anul trecut apare de la capitolul infrastructură, unde, pentru o serie de drumuri care vor fi modernizate, urmează să primim bani de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Investiţii «Anghel Saligny». Valoarea proiectelor depuse prin PNI este de 707 milioane lei, iar programul prevede o alocare minimă garantată pentru Consiliul Judeţean de 140 de milioane de lei. Proiecţia bugetară a avut în vedere această finanţare de la Guvern, dar suntem pregătiţi ca, în funcţie de suma care ne va fi alocată în final, să facem şi o rectificare”, ne-a explicat preşedintele Costel Alexe de unde provine diferenţa.

Totuşi, aşa cum a răspuns ministrul Dezvoltării unei întrebări adresate de reporterul Ziarului de Iaşi, lista proiectelor aprobate pentru finanţare prin PNI va apărea abia la vară. La fel ca PNRR, program care se întinde până în 2026 inclusiv, şi proiectele cu finanţare prin Programul „Saligny” vor fi multianuale.

Unde se mai taie

La Sănătate vor merge mai puţin de 100 de milioane (123, anul trecut), iar la Cultură, recreere, religie vor ajunge de două ori mai puţini bani decât anul trecut, respectiv 7 milioane de lei. Vor fi investiţii mai mari la Direcţia Generală de Asistenţă Socială, care are mai multe proiecte de construire şi dotare de case de tip familial - 20,5 milioane, faţă de 11,5 milioane de lei anul trecut. Pentru amenajarea Parcului Industrial de la Leţcani sunt revăzute 8 milioane de lei, diferenţa până la 9,2 milioane fiind împărţită între parcurile similare propuse la Holboca, Răducăneni, Paşcani, Deleni, Podu Iloaiei şi Dumeşti, pentru documentaţiile preliminare. Investiţiile se înjumătăţesc şi la capitolul Transporturi: 128 de milioane de lei, faţă de 252 de milioane, anul trecut. O sută de milioane de lei vor merge la lucrările Axei rutiere Iaşi-Suceava, prelungite deja cu 6 luni. Aproape 5 milioane de lei vor merge, în sfârşit, la modernizarea DJ 249A Mânzăteşti-Ungheni, iar alte 8 milioane, la documentaţia centurii uşoare de ocolire a municipiului Iaşi. Alte 15 milioane vor fi folosite de DJADP pentru modernizarea unor segmente de drum judeţean.

Cum arată bugetele altor judeţe

CJ Braşov prezintă în numai două pagini ideile principale ale proiectului de buget pe 2022: 780 de milioane, din care 532 de milioane vor merge la investiţii. Din aceşti bani, 159 de milioane sunt destinaţi Aeroportului, iar 248 de milioane, drumurilor şi podurilor din judeţ.

Ceva mai detaliat, în 26 de pagini, este prezentat clujenilor bugetul propus pentru anul 2022: 1,55 miliarde de lei bugetul general, din care 913 milioane cel al judeţului şi 711, al instituţiilor publice (cu tot cu transferurile dintre instituţii, care se scad). La Cluj, capitolul Transporturi are alocate 347 de milioane de lei, la Asigurări şi asistenţă socială ajung la 142 de milioane, iar Protecţia mediului - respectiv la Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor - 65 de milioane (prin POIM, ca la Iaşi).

Citește și: Bugetul Iaşului pe 2022: veniturile estimate, mai mari ca în anii anteriori

Tot în 26 de pagini le este povestit, la propriu, bihorenilor proiectul propus de preşedintele CJ, Ilie Bolojan. Veniturile bugetului consolidat al bugetului judeţului Bihor se ridică la 881 de milioane de lei, cu 71 la sută mai mari decât în 2021. Şi cheltuielile de funcţionare ale administraţiei bihorene cresc, cu 11,35 la sută, în mare parte tot din cauza scumpirii utilităţilor. Cele pentru dezvoltare cresc de aproape trei ori, respectiv cu 185,9 la sută, „pe baza sumelor autorizate să fie trase din finanţarea rambursabilă, dar mai ales de atragerea de fonduri externe nerambursabile pentru lucrări de infrastructură”, se arată în prezentarea proiectului.

Comparaţi prezentarea propunerii de buget pe anul 2022 al judeţului Iaşi, pe care o găsiţi AICI, cu cea - povestită şi ilustrată grafic! - a CJ Bihor,  cu cea a CJ Braşov, cea mai succintă dintre toate, sau cu cea a CJ Cluj: