Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum vrea preşedintele Franţei François Hollande să relanseze Europa

GALERIE
versailles-008
  • versailles-008
- +

Preşedintele François Hollande a găzduit luni, la prestigiosul castel Versailles un mini-summit european, cu ambiţia de a da un nou impuls Uniunii Europene (UE) în jurul unei relansări veritabile a Europei Apărării, relatează AFP. 

”Europa poate să se relanseze prin apărare”, a dat asigurări şeful statului francez într-un interviu acordat unui număr de şase cotidiene europene înaintea acestui summit cu Angela Merkel, Paolo Gentiloni şi Mariano Rajoy, şefii guvernelor german, italian şi, respectiv, spaniol.

În opinia lui François Hollande, situaţia geopolitică creată de alegerea lui Donald Trump, care şi-a multiplicat declaraţii sfidătoare la adresa UE şi NATO, şi ambiţiile Rusiei, care intenţionează ”să se afirme ca o putere”, cere acest lucru. Acest vast proiect înfruntă însă numeroase incertitudini, care apasă asupra Europei, prin alegeri generale în Franţa, aruncată într-o profundă criză politică, dar şi în Olanda, la jumătatea lui martie, sau în Germania, la toamnă. Concret este vorba despre o ”cooperare structurată” care să reunească statele membre ale UE ”care vor să meargă mult mai departe” în domeniul apărării.

Marea Britanie, a doua putere militară europeană după Franţa, se va ”asocia” cooperării, în pofida ieşirii sale din UE, deoarece ea întreţine cu Parisul ”relaţii puternice în domeniul apărării, inclusiv în domeniul strategic, al disuasiunii nucleare”. Hollande consideră că ”necunoaşterea a ceea ce este UE”, manifestată de către preşedintele american, ”obligă” Europa ”să-i demonstreze coeziunea ei politică, greutatea ei economică şi autonomia ei strategică”. Apărarea va fi, astfel, noul motor al unei Europe cu mai multe viteze, în contextul în care UE este necesar să-şi reformeze proiectul politic cu ocazia unui summit, pe 25 martie, la Roma, care va sărbători 60 de ani de la Tratatul de la Roma.

Este vorba cel puţin despre scenariul privilegiat de Paris şi Berlin, dintre cele cinci schiţate de preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, de la o simplă piaţp unică şi până la o integrare consolidată. În jurul unui ”pact comun, o piaţă internă, iar pentru unii o monedă unică”, a detaliat François Hollande, statele membre care doresc acest lucru vor putea ”să meargă mai departe” nu doar în materie de apărare, dar şi de armonizare fiscală sau socială, cercetare, cultură sau tineret.

Este vorba despre o modalitate de a depăşi reticenţele, mai ales nou-veniţilor din Europa de Est. ”Va exista o Uniune Europeană cu viteze diferite, nu toţi vor participa de fiecare dată la toate etapele de integrare”, declara Merkel pe 3 februarie la Malta. Indiferent ce va fi, francezii şi germanii consideră urgent să se acţioneze în vederea relansării unei Europe în criză după o serie de şocuri, de la criza euro la cea a refugiaţilor, punctate de Brexit şi declaraţii incendiare ale lui Donald Trump.

”Fără un nou spirit european, UE se va întrepta către o diluare, iar apoi dislocare”, a subliniat François Hollande luni pentru presa europeană. Italia, care lucrează la foaia de parcurs a summitului de la Roma, dar şi ţările din Benlux s-au raliat acestei idei, îngrijorate de ascensiunea partidelor antieuropene. Într-un interviu recent pentru AFP, Mariano Rajoy s-a declarat ”susţinătorul unei uniuni fiscale şi unei pieţe unice a energiei, unei pieşe unice numerice”.

Pentru ca să nu deranjeze pe nimeni şi să evite să apară ca nişte ”influenţatori”, liderii celor patru ţări cel mai populate din Europa au decis să nu facă vreun anunţ concret luni, la Versailles. Ei se vor întâlni joi cu omologii lor europeni la un nou summit, la Bruxelles, unde unul dintre punctele esenţiale urmează să fie eventuala redesemnare a fostului premier polonez liberal Donald Tusk la şefia Consiliului European. Un semn al vremurilor actuale, Parisul este favorabil unui al doilea mandat al lui Tusk, în timp ce partidul conservator naţionalist aflat la putere în Polonia se opune.

 

 

    

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri