Europa va relua exploatarea minieră a magneziului pentru prima dată în mai mult de un deceniu, în timp ce UE încearcă să îşi reducă dependenţa de importurile chinezeşti de materii prime esenţiale, scrie FT. România, membră a UE, a acordat recent o concesiune minieră companiei Verde Magnesium, o societate cu sediul la Bucureşti, susţinută de fondul de investiţii american de capital privat Amerocap, printre care este şi un fost ministru al Energiei în preşedinţia Bush 2001-2005, Abraham Spencer.

SOV s-a învârtit pe lângă afacere

Verde intenţionează să investească 1 miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată din apropierea oraşului Oradea şi să construiască instalaţii de prelucrare care să utilizeze energie regenerabilă şi să recicleze aluminiul. Este vorba exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor, cu obiectivul de a produce prima tonă de magneziu metalic în România până în 2027, cu ținta de a atinge o capacitate de producție de 90.000 de tone pe an până în 2032-2034. Reprezentantul Amerocap în România, Alexandru Roșu, a fost în Budureasa încă din 2020 în plină stare de urgență. El a participat, invitat, la ședința Adunării Generale a Asociației Urbariale Poiana. Alexandru Roșu a explicat ca a venit cu propunerea ca AU Poiana să concesioneze terenurile care au fost concesionate către Geoasset în 2008.

Firma Geoasset, în spatele căreia se afla Sorin Ovidiu Vantu, este în procedure de insolvență, iar din februarie 2020 i-a fost retrasă și licența de extracție și prelucrare a calcarului cu brucit de la Budureasa. Vor fi construite unități de procesare care să folosească energie regenerabilă și să recicleze aluminiul. În funcție de evoluția capacității de producție, proiectul este prezentat ca urmând să creeze până la 1.000 de locuri de muncă directe și până la 10.000 de locuri de muncă indirecte. Compania se prezintă ca urmând să fie a fi producătorul principal de magneziu metalic (Mg) al UE, oferind Europei o alternativă de aprovizionare internă pentru cererea sa, care este în prezent 100% importată.

Uzina din România ar ajuta Bruxelles-ul

Bernd Martens, preşedinte al Verde Magne­sium şi fost director Audi, a declarat pentru Financial Times că mina şi uzina din România ar ajuta Bruxelles-ul să îşi îndeplinească obiectivul de a obţine o mai mare independenţă pentru metale vitale necesare pentru tranziţia ecologică.

„Sectorul industrial european are nevoie acută de o aprovizionare fiabilă cu metale critice și strategice, în special cele cu o amprentă de carbon mai mică decât importurile actuale, care pot sprijini tranziția Europei către o economie neutră din carbon“, a spus Bernd Martens.

De asemenea, Martens și-a exprimat încrederea că exploatarea magneziului va reporni, în ciuda opoziției locale și a provocărilor de mediu care au afectat proiectele anterioare. Probabil, compania va aplica la mecanismele de finanțare ale UE, după ce a fost numită drept o investiție-cheie de către Alianța Europeană pentru Materii Prime – o rețea industrială susținută de Comisia Europeană.

China ne ține în șah

În prezent, aproximativ 87% din oferta globală de magneziu și 95% din consumul european provine din China, care a redus drastic producția pentru a economisi energie pe măsură ce prețurile cresc. Industria aluminiului din Europa a fost grav perturbată în 2022, când producția chineză s-a oprit temporar din cauza prețurilor ridicate la energie, declanșând avertismente cu privire la închiderea fabricilor din blocul comunitar.

UE și-a stabilit obiective ambițioase prin Legea Materiilor Prime Esențiale și vrea ca până în 2030 să extragă singură 10% din consumul de minerale esențiale al UE, să proceseze singură 40% și să recicleze 15%. Legea înlesnește acordarea permiselor și acordă prioritate la finanțare proiectelor strategice, însă a fost criticată fiindcă oferă finanțare mai puțină proiectelor comparativ cu SUA. Ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia și cealaltă în Franța, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind și competiția importurilor ieftine din China.

La ce este folosit magneziul?

Compuși ai magneziului, în principal oxidul de magneziu, sunt utilizați ca material refractar pentru cuptoarele din industria siderurgică – la producerea fontei și oțelului, industria metalelor neferoase, a sticlei și a cimentului. Oxidul de magneziu și alți compuși sunt de asemenea utilizați în agricultură (ca fertilizatori), chimie și industria construcțiilor. Aliajul magneziu-aluminiu este utilizat în principal la conservarea băuturilor. Aliajele magneziului sunt de asemenea utilizate ca și componente ale structurii automobilelor. O altă utilizare o reprezintă îndepărtarea sulfurilor de pe fier și oțeluri.

Alte utilizări:

• Magneziul, ca și aluminiul, este rezistent și ușor, deci este folosit la construcția autovehiculelor de mare volum.
• Combinat în aliaje, este esențial în construcția avioanelor și rachetelor.
• Aliat cu aluminiul, îi îmbunătățește acestuia caracteristicile mecanice, de prelucrare și de sudare.
• Agent reducător pentru producerea uraniului pur și a altor metale din sărurile lor.
• Hidroxidul său este folosit în „laptele de magne­ziu“, clorura și sulfatul de magneziu în săruri Epsom, iar citrații săi în medicină.
• Pudra de carbonat de magneziu este folosită de sportivi – gimnaste, halterofili.
• Stearatul de magneziu este o pudră albă, cu proprietăți de ungere. În industria farmaceutică este folosit în procesul de fabricare a tabletelor.
• Este folosit de asemenea în pirotehnie și la fabricarea bombelor incendiare.
• Mai este folosit si la echipamentele pentru blițuri fotografice.

137 de materii prime critice în UE

România are o parte din cele 137 de materii prime critice de care UE este dependentă, printre care magneziul și grafitul și procesul de redeschidere a unor astfel de mine în țara noastră va începe cât mai curând, a precizat ministrul Florin Spătaru. Acesta a explicat într-o conferință organizată de Cursdeguvernare.ro care sunt materiile prime critice de care dispune România.

„La nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială. Au fost identificate 137 de materii prime critice de care UE este dependentă ținând cont de obiectivele de mobilitate și decarbonizare. România are o parte dintre aceste resurse pe care noi le-am exploatat în anii anteriori și apoi am închis minele, din rațiuni economice, nu comentez ce s-a întâmplat pentru că nu s-a întâmplat doar în România. Una dintre materiile prime este magneziul, care este un element foarte important pentru producția de aluminiu și pentru industria automotive. În această zonă am demarat împreună cu ANRM discuții și avem în consultare publică normele de aplicare a Legii Minelor, pas esențial pentru demararea acestor proiecte. De asemenea am demarat discuții cu Comisia Europeană pentru identificarea posibilităților de finanțare a unor astfel de proiecte, atât pentru zona de exploatare, cât și pentru zona de procesare“, a declarat ministrul Florin Spătaru.

O altă materie primă căutată este grafitul

„Pentru exploatarea grafitului au existat Hotărâri de Guvern de închidere a acestor exploatări. Redeschiderea lor presupune adoptarea normelor de aplicare a Legii Minelor în care să fie menționat ca obiectiv redeschiderea minelor închise și de asemenea o Hotarâre de Guvern care să ducă la redeschiderea acelor mine punctual“, a spus ministrul.

Acesta a spus că demersul este în mâna Guvernului, dar e nevoie și de implicarea Parlamentului și va cere adoptarea în regim de urgență a acestor acte.

„Dacă vorbim și de aprobarea Parlamentului, voi face apel pentru aprobarea în regim de urgență a unor astfel de acte normative, pentru că avem nevoie de ele. Avem un mare producător de aluminiu, avem 2 mari producători din industria automotive și avem o industrie orizontală extrem de puternică și avem nevoie de aceste resurse. Ca sa concluzionăm, noi ne propunem ca până la sfârșitul anului să finalizăm aprobarea acestor acte normative, urmând ca investițiile efective să poată să fie realizate începând cu anul 2023. pentru asta discutăm cu cei de la Comisia Europeană pentru a găsi resursele necesare prin fonduri europene pentru retehnologizare“, a spus Florin Spătaru.

Ce mine, când ar urma să se deschidă și de unde va fi luată forța de muncă?

„Am vorbit de magneziu și grafit cu anumite condiționări privind calitatea acestui grafit, dacă are calitatea necesară pentru obiectivele pe care ni le-am propus. În ceea ce privește disponibilitatea forței de muncă, pe lângă personalul care a lucrat în acest sector și care în continuare este în activitate, discutăm de asemenea de crearea unor parteneriate într-o alianță europeană privind exploatarea materiilor prime cu ajutorul cărora vom putea finanța si actualiza curiculele de studii pentru Universități de profil, și aici mă refer la Universitatea din Petroșani, Universitatea București și alte Universități din țară. Vom reuși să asigurăm o forță de muncă calificată pentru a continua acest proces, pentru ca redeschiderea minelor și retehnologizarea lor e un proces de durată“, a mai spus ministrul Economiei.

Cazul Roșia Montană

România a câștigat în martie un proces de arbitraj internațional intentat de compania minieră Gabriel Resources listată în Canada, care pretindea compensații de 4,4 miliarde de dolari pentru că proiectul unei mine de aur i-a fost blocat de organizații ecologiste.  Cu toate acestea, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu încă 5 ani a licenţei de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roşia Montană, care urmează să expire pe 20 iunie. În plus, cei de la RMGC şi-au reînnoit solicitările adresate ANRM pentru emiterea de licenţe de exploatare pentru perimetrele Rodu-Frasin şi Tarniţa din cadrul prospectului Bucium, la care susţin că au dreptul încă din 2007, conform Profit.ro.

 „ANRM nu s-a pronunţat timp de 16 ani asupra solicitărilor de licenţe pentru Bucium, deşi era obligată legal să o facă. RMGC a insistat recent pe lângă ANRM să emită licenţele de exploatare pentru cele 2 proiecte Bucium, în acord cu solicitările. De-a lungul procedurii de arbitraj de la ICSID, statul român şi-a menţinut constant poziţia potrivit căreia solicitările de licenţe pentru proiectele Bucium sunt în continuare în curs de aprobare la ANRM, poziţie pe care s-a întemeiat şi decizia arbitrală majoritară“, a transmis Gabriel Resources, care controlează RMGC.

Gabriel Resources a reuşit să obţină angajamente ferme brute de finanţare în valoare de până la 5,575 milioane dolari de la mai mulţi investitori, care urmează să cumpere acţiuni noi emise de companie la preţul de 2 cenţi/titlu, egal cu cel de pe Bursa din Toronto din momentul de faţă, prin tranzacţii a căror finalizare este aşteptată în jurul datei de 23 mai. Insiderii Gabriel Resources, în primul rând cei mai mari acţionari, au subscris 88.049.000 de acţiuni în cadrul plasamentului, reprezentând angajamente brute de 1,3 miloane dolari.

„Fondurile nete obţinute din plasamentul privat vor fi utilizate pentru finanţarea planurilor strategice în curs ale companiei, incluzând (i) posibilitatea de a face demersuri de anulare a deciziei ICSID din 8 martie 2024 (care a dat câştig de cauză României în arbitrajul Roşia Montană – n.r.), (ii) menţinerea drepturilor şi participaţiilor Gabriel Resources în legătură cu concesiunea pentru exploatare Roşia Montană şi cu proiectele Bucium şi (iii) finanţarea nevoilor de capital de lucru“, a anunţat Gabriel Resources.

Publicitate și alte recomandări video