Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

GALERIE
Eugen Munteanu
  • Eugen Munteanu
- +

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Acestea fiind faptele şi datele necesare unei bune orientări în istoria problemei care ne preocupă, să rezumăm acum ideile‑forţă ale reprezentanţilor Şcolii Ardelene, în conexiune cu contextul în care ele au fost formulate. Într‑un moment când şi alte popoare din zonă (grecii, sârbii, bulgarii, slovenii, cehii etc.) se aflau în căutarea unei identităţi naţionale moderne, românii din Transilvania nu au constituit o excepţie. Că această căutare a avut un caracter politic‑militant este iarăşi un aspect normal, ţinând seama de realităţile politice ale momentului şi în special de statutul inferior din punct de vedere politic al românilor din Imperiul Habsburgilor. Latinismul pronunţat, exagerat în multe privinţe, al ardelenilor se explică, cel puţin în parte, prin mentalitatea generală a epocii. Nu era latina o limbă oficială în Imperiu, precum şi, în mare parte, limbă oficială în universităţi? Nu a fost latina limba de cultură şi de comunicare savantă a Occidentului până în epoca modernă? Nu a fost limba latină modelul pentru rafinarea limbilor literare occidentale şi deopotrivă sursă permanentă pentru înnoirea lexicală a tuturor limbilor occidentale, inclusiv a celor de origine germanică? Pornind de la aceste realităţi, latiniştilor ardeleni li s‑a putut părea cum nu se poate mai justificat să situeze moştenirea latină în centrul proiectului lor de emancipare culturală naţională şi să caute surse de legitimare în ideea romană. Orientarea lor puristă şi exclusivistă are şi ea, din perspectivă istorică, o explicaţie rezonabilă: Iluminiştii ardeleni erau greco‑catolici, deci orientaţi spre Roma; pentru ei, componenta oriental‑balcanică, cu tot ce implica ea (fanariotism, ortodoxie, despotism politic) reprezenta o imagine a înapoierii care trebuia cu orice preţ depăşită. Sugestiv este de amintit în acest context că, în împrejurări istorice şi cu o ideologie asemănătoare, un Adamanthios Korais a supus limba greacă populară unui efort de purificare, de „întoarcere la surse”, cu mult mai radical şi încununat, cu mult mai mult succes decât au reuşit ardelenii! A căuta „certificate de nobleţe” pentru propria naţiune şi a inventa mitologii naţionale legitimante era un fapt curent în Europa sfârşitului de secol al XVIII‑lea.

Politizarea dezbaterii îşi are şi ea explicaţia în mentalitatea confrontativă a epocii. În confruntarea cu ideologii expansioniste de tipul pan‑germanismului, al pan‑slavismului sau al pan‑hungarismului, militantismul românesc îşi găseşte un pivot de identificare în ideea romanităţii. Obstinaţia de a susţine teza continuităţii romane în vechea Dacie, cu toate punctele sale slabe şi cu toate exagerările sale, poate fi înţeleasă doar în contrapunere cu teza emigraţionistă (conform căreia românii au emigrat în teritoriile nord‑danubiene foarte târziu, şi anume în secolele al XIII‑lea ‑ al XIV‑lea), susţinută în epocă, cu egală obstinaţie şi cu exagerări de sens contrar, de savanţi precum Franz Joseph Sulzer şi Johann Christian Engel. Supravieţuirea latinismului pe parcursul secolului al XIX‑lea şi adoptarea sa ca ideologie naţională semi‑oficială inclusiv în Valahia şi Moldova a fost favorizată pe de o parte de politica asimilaţionistă a oficialităţii austro‑ungare în Transilvania, care stimula reacţii de apărare din partea naţionalităţilor defavorizate, şi, pe de altă parte, de extraordinara forţă mobilizatoare a proiectului unităţii politice a tuturor românilor într‑un singur stat, socotit de intelectualitatea românească şi, ulterior, de majoritatea clasei politice, ca o prioritate naţională. Ideea originii romane a fost atât de activă şi de puternică, încât etnonimul român (cu circulaţie restrânsă şi la nivel popular) şi numele de ţară România ajung să se impună înainte chiar ca statul unitar român să se constituie ca atare, ajungând să înlocuiască treptat numele curente Valahia şi Moldova. Cu desemnarea geo‑politică şi culturală actuală, termenul România a fost folosit în scris prima dată de scriitorul grec Dimitrie Daniel Philippide (1750‑1832), profesor la Academia Domnească din Bucureşti, în titlul celor două lucrări ale sale (Γεωγραφικόν τῆς Ρουμουνίας - Geographikón tis Roumounías şi στορίατῆς Ρουμουνίας - Historía tis Roumounías), ambele tipărite la Leipzig în 1816. Numele ţării complete, România, a circulat totuşi prin mediile mai instruite din societatea românească încă cu multă vreme înainte de oficializarea lui.

Între timp, ideile cărturarilor ardeleni capătă o largă difuzare peste Carpaţi, la Iaşi şi la Bucureşti, constituind un ferment al procesului de modernizare şi de occidentalizare a culturii şi, în scurtă vreme, a întregii societăţi româneşti. (Va urma)

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri