Caută 
Curtea lui Savonea a făcut praf dosarul directorului de colegiu de elită din Iași acuzat de mită pentru transferul unui elev. Cinci zile decisive pentru procurori
3 MIN
Curtea Supremă a făcut praf dosarul DNA care îl viza pe directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri”. Magistrații Curții de Apel au anulat o bună parte din rechizitoriul întocmit de procurori acum doi ani, invocând o decizie luată de Înalta Curte de Casație și Justiție în luna iunie a acestui an. Procurorii trebuie să se hotărască în decurs de cinci zile dacă merg mai departe cu rechizitoriul ciuruit sau își cer dosarul înapoi, pentru a-și reface probatoriul.
Gheorghiță Nistor a fost trimis în judecată în noiembrie 2023, alături de el fiind inculpate și Andreia Sănătescu, educatoare la Grădinița cu program prelungit nr. 12, și directoarea acestei unități de învățământ, Anca Ariton. Nistor a fost acuzat că ar fi primit 300 de euro de la Sănătescu, care voia să-și transfere fiul în clasa a X-a la liceul „Vasile Alecsandri”. „Afacerea” fusese intermediată de Anca Ariton, aceasta cunoscându-l pe Nistor. În calitatea sa de director al Colegiului, Nistor monitoriza procedura de transfer al elevilor, avea posibilitatea să obțină și să pună dispoziție variante de subiecte date la examenele de transfer în anii anteriori, selecta și numea profesorii care făceau parte din comisia care elabora subiectele și le putea obține înainte de examen. Procurorii DNA au propus judecarea lui Nistor pentru luare de mită, a Andreiei Sănătescu pentru dare de mită, iar a Ancăi Ariton, pentru complicitate la această faptă.
Apărătorii au invocat practica controversată a Înaltei Curți
În aprilie anul trecut, probele strânse de procurori au fost validate în camera preliminară a Tribunalului Iași, cererile și excepțiile înaintate de inculpați fiind respinse. Lucrurile au evoluat însă altfel în fața Curții de Apel, instanță care a analizat contestațiile depuse de Ariton și Nistor la hotărârea Tribunalului. Aici, apărătorul lui Nistor a invocat o decizie a ÎCCJ adoptată pe 16 iunie. Conform acesteia, lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție au competența să efectueze, actele de cercetare penală dispuse de procuror exclusiv în cauzele privind infracțiunile săvârșite de personalul Ministerului Administrației și Internelor. Or, perchezițiile informatice asupra telefoanelor ridicate de la cei trei inculpați fuseseră făcute de polițiști ai DGA, iar Nistor, Ariton și Sănătescu nu erau angajați ai MAI.
Procurorii au încercat să argumenteze că activitățile efectuate de polițiștii DGA fuseseră doar unele de sprijin tehnic, nu de cercetare penală propriu-zisă, dar judecătorii nu au fost de acord cu această interpretare.
Gheorghiță Nistor
„Percheziția informatică presupune o «căutare» într-un spațiu informatic, cu ajutorul unor programe informatice a unor date relevante pentru cauză”, au arătat judecătorii. Or, această „căutare” reprezenta un act de cercetare penală. Nici afirmația procurorilor că nu poate fi invocată o decizie a ÎCCJ emisă în iunie 2025 pentru a contesta acțiuni făcute în septembrie 2023 nu a fost acceptată. Decizia ÎCCJ fusese dată doar pentru a clarifica o normă legală deja existentă. Nu era vorba de o lege nouă, ci doar de explicații date de ÎCCJ cu privire la felul în care aceasta trebuie înțeleasă.
Probele cele mai serioase din dosar, declarate nule „din pix”
„Deciziile pronunțate de instanța supremă în recursurile în interesul legii sunt prin natura lor juridică acte de interpretare normativă și nu acte prin care se creează norme noi de drept. În această ordine de idei reținem că Decizia nr. 8/2025 a ÎCCJ este o decizie prin care instanța supremă a clarificat o normă care exista deja în activul legislativ, în speță – art. 1 alin. 2 din OUG nr. 120/2005 și nu o decizie prin care să fi creat o normă de drept procesual penal”, au arătat judecătorii Curții de Apel.
Toate probele obținute de procurorii DNA cu sprijinul polițiștilor DGA au fost astfel declarate nule. A fost singurul element contestația înaintată de Nistor care a fost acceptat de judecători, toate celelalte reproșuri aduse rechizitoriului fiind respinse. A fost însă suficient pentru ca judecătorii să întrebe dacă procurorii chiar vor să continue procesul cu ce mai rămăsese din probatoriu. Procurorii au la dispoziție cinci zile pentru a răspunde dacă mențin dispoziția de trimitere în judecată a celor trei inculpați sau solicită restituirea cauzei pentru completarea rechizitoriului.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
