Caută 
2 MIN
Mult-(ne)așteptata Ordonanță de urgență privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale vine cu o combinație explozivă: creșteri de venituri, reduceri masive de cheltuieli și o reorganizare serioasă a administrației publice locale. Dacă va fi adoptată în forma proiectată, este, fără exagerare, una dintre cele mai ample intervenții asupra finanțelor locale din ultimii ani. La capitolul venituri, Executivul mizează pe lărgirea și clarificarea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, inclusiv pentru construcțiile ilegale. Printre altele, pentru clădirile ridicate fără autorizație, impozitul va fi majorat cu 100% timp de cinci ani. Mesajul este limpede: indisciplina urbanistică devine scumpă. În plus, vor fi publicate listele contribuabililor fără restanțe, un stimulent pentru conformarea voluntară și o metodă de a crea presiune socială pozitivă în comunități.
Eficientizarea administrației publice
Pe partea de cheltuieli, ordonanța taie destul de adânc. Dispar 6.102 posturi de consilieri personali, ușurând cheltuielile publice cu 644 mil.lei/an (a fost luat în calcul salariul mediu brut pe economie de 8.800 lei/lună). Instituțiile prefectului își reduc personalul cu 25%, iar la nivelul unităților administrativ-teritoriale numărul maxim de posturi scade cu 30%. Poliția locală va fi redimensionată în funcție de numărul de locuitori. În paralel, sunt plafonate salarii – inclusiv cel al președintelui ANRSC, cu o economie estimată la 190.812 lei anual – iar în subordonatele MDLPA se introduc grile de salarizare. Se reduce și numărul membrilor consiliilor de administrație la ANCPI și ANL, economia estimată fiind de 410.444 lei pe an. Totodată, cheltuielile centrelor militare vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin Ministerul Apărării Naționale, ceea ce va diminua presiunea asupra bugetelor locale. Ordonanța urmărește și eficientizarea administrației publice. Se simplifică procesul de descentralizare prin eliminarea unor pași birocratici, iar regulile privind inventarierea, transferul și închirierea bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului și a UAT-urilor devin mai flexibile. Se introduce rotația obligatorie pentru funcțiile publice sensibile, cu scopul declarat de a combate politizarea și stagnarea în posturi-cheie. Funcționarii publici vor fi supuși evaluărilor multianuale și evaluărilor pe bază de competențe, iar legislația va permite ocuparea, cu timp parțial, a unor posturi în două autorități diferite, pentru a crește flexibilitatea și eficiența utilizării resursei umane.
O perioadă de ajustări rapide
Un capitol sensibil îl reprezintă îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale. Executarea silită se extinde asupra indemnizațiilor asistenților personali și a venitului minim de incluziune. În plus, sistemele fiscale precum PatrimVen și DGPCIV vor fi interconectate pentru a facilita identificarea debitorilor, iar listele cu persoane fizice și juridice restante vor fi publicate pentru a spori presiunea publică și conformarea. În același timp, autoritățile locale primesc atribuții sporite și un control mai mare asupra unor domenii generatoare de venit. Vor avea competențe decizionale în privința jocurilor de noroc, putând adapta reglementările la specificul comunității și introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități. De asemenea, primesc drept de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice. Un element de perspectivă este înființarea Fondului de Regenerare Locală, care poate fi alimentat cu până la 5% din veniturile locale și utilizat pentru proiecte de dezvoltare și revitalizare.
În ansamblu, ordonanța combină disciplinarea fiscală, reducerea aparatului administrativ și sporirea autonomiei locale. Cert e că, pentru primării, urmează o perioadă de ajustări rapide și decizii dificile. Pentru contribuabili, mesajul este clar: colectarea devine mai strictă, iar toleranța față de neplată sau ilegalitate se reduce drastic.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
