Da, se poate! Lecția Republicii Moldova

Odată cu începerea lui 2025, Republica Moldova și România au devenit și mai vizibil ținta declarațiilor agresive venite dinspre Moscova. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a acuzat Chișinăul că „renunță la neutralitate” și devine un „cap de pod pentru acțiuni NATO”, insinuând chiar existența unor planuri de amplasare a avioanelor F-16 pe teritoriul moldovean. În paralel, Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a completat scenariul apocaliptic, avertizând că Republica Moldova „ar putea dispărea ca stat independent din cauza apropierii de NATO”. Mai mult, într-o declarație recentă, acesta a afirmat că Uniunea Europeană „nu mai are dreptul de a reprezenta România”, sugerând că apartenența noastră la blocul comunitar ar fi echivalentă cu pierderea suveranității. Patrușev a continuat prin a sugera că Republica Moldova „va înceta să mai existe ca stat” dacă persistă în politica sa de integrare europeană. Acest tip de discurs nu este o noutate pentru noi. Totuși, intensificarea agresivității limbajului rusesc plasează Republica Moldova și România într-un scenariu de conflict imaginar, menit să amplifice tensiunile regionale.

În paralel cu activizarea trepădușilor lui Putin, recentele declarații ale lui Călin Georgescu – cuo preocupare inexplicabilă pentru bazele NATO de la noi din țară – par desprinse din același scenariu dictat de Kremlin. Legătura dintre „îngrijorările” exprimate de Moscova și pozițiile promovate de Georgescu ridică semne de întrebare: este doar coincidență sau strategia rusească și-a găsit oficial o portavoce la București? Această sincronizare, învăluită în ambiguități intenționate, să nu cumva să prefigureze o posibilă cerere oficială din partea Rusiei de desființare a bazelor NATO din estul Europei. Însă, cu siguranță pentru noi, toate aceste declarații nu trebuie să mai fie doar motive de vigilență, ci și un apel la consolidarea cooperării cu partenerii occidentali.

Deloc întâmplător, ba chiar previzibil, toate discursurile belicoase ale rușilor au fost acompaniate în această perioadă friguroasă a anului de un nou episod de presiune energetică la adresa Republicii Moldova. Oprirea livrării de gaz către Transnistria, regiune controlată de separatiștii pro-ruși, a fost o mișcare calculată pentru a provoca panică la Chișinău. Având în vedere că Republica Moldova depindea de curentul electric produs în stânga Nistrului, cu gaz rusesc, Moscova a sperat să lase țara în beznă și frig, forțând astfel autoritățile moldovenești să accepte condițiile dictate de Kremlin. Pentru cine nu știe, din 1990 încoace, Rusia a aplicat diverse embargouri și șantaje economice pentru a forța Republica Moldova să rămână în zona sa de influență. Embargourile asupra vinurilor moldovenești din 2006 și 2013, fructelor și legumelor din 2014, dar și crizele energetice repetate, cum ar fi cele din 1992-1994, 2006 sau 2021, au fost folosite sistematic pentru a destabiliza economia moldovenească. Toate aceste pârghii economice au fost acompaniate de o campanie permanentă de dezinformare și infiltrare a actorilor pro-ruși în structurile politice de la Chișinău. Fiecare dintre aceste episoade au testat vulnerabilitățile Moldovei, dar au evidențiat și reziliența sa. Prin diversificarea piețelor de export către Uniunea Europeană, precum și prin identificarea unor surse alternative de energie, Chișinăul le-a demonstrat însă rușilor că se poate adapta și că poate merge înainte.

În acest context tensionat, Vicepremierul moldovean Dumitru Alaiba, Ministrul Economiei și Digitalizării, a transmis un mesaj puternic de solidaritate și rezistență: „Rușii au vrut să creeze panică și să ne lase în frig. Au eșuat. Planul lor B este acum să pozeze în «marii salvatori ai regiunii transnistrene». Dar noi ne-am adaptat, am rezistat. Viitorul nostru este în Uniunea Europeană.” Acest mesaj a fost susținut și de premierul Dorin Recean, care a subliniat: „Regimul de la Kremlin a ținut oamenii din Transnistria ostatici, fără milă, în frig și întuneric, într-o tentativă de a destabiliza ordinea publică și de a aduce la putere grupări pro-ruse.”

Planul rușilor împotriva proeuropenilor de la Chișinău a eșuat: pentru prima dată în istoria sa post-sovietică, Republica Moldova a demonstrat că poate funcționa fără gazul rusesc și energia din Transnistria. Criza începutului anului 2025 a devenit un punct de cotitură, marcând desprinderea reală a Republicii Moldova de dependența sa față de Kremlin. Această lecție de reziliență și adaptabilitate a Republicii Moldova trebuie să fie un exemplu pentru întreaga regiune. Este dovada că da, se poate!

Publicitate și alte recomandări video