Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Da, suntem cobai

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Volumul uriaş de date obţinut în urma acestor „brambureli” (restricţii aparent fără logică) va pune peste nişte ani, probabil decenii, bazele unui manual de bune practici în caz de pandemie. Da, avem ghinionul ca istoria să ne trateze ca pe nişte cobai, dar generaţiile viitoare ne vor mulţumi.

La începutul lunii noiembrie, anul trecut, Slovacia era pe prima pagină a presei internaţionale după ce a dat startul unei campanii de testare în masă fără precedent. O operaţiune comparată de guvernul de la Bratislava cu debarcarea în Normandia, în urma căreia au fost testate în câteva zile 3,6 milioane de persoane, aproape două treimi din populaţia ţării. Un program care a costat o sută de milioane de euro şi care a fost dat drept exemplu de mobilizare inteligentă a autorităţilor împotriva COVID, inclusiv în România. La începutul lunii martie, anul în curs, Slovacia revenea în atenţia presei de pretutindeni. De această dată, pentru rate record de mortalitate asociată COVID, braţ la braţ cu surata Cehie, unde s-a testat cu „modestie”. De vineri (mâine, 9 aprilie), toţi englezii vor avea acces la două teste rapide pentru coronavirus săptămânal. Kiturile care oferă rezultate în 30 de minute vor fi disponibile gratuit la punctele de testare, în farmacii sau vor fi distribuite prin poştă. Tot un fel de „debarcare în Normandia” finanţată de stat, dar întinsă pe mai multe săptămâni. Programul lui Boris Johnson a atras critici dure, fiind catalogat drept o risipă „scandaloasă” de bani publici.

Slovacii sunt azi foc şi pară pe guvernul lui Igor Matovic pentru că nu a reuşit să ţină sub control pandemia, în ciuda fondurilor imense alocate pentru limitarea răspândirii virusului. Însă restul lumii, inclusiv comunitatea ştiinţifică, ar trebui să mulţumească Bratislavei pentru experimentul social soldat cu un eşec. Testarea în masă a populaţiei în decurs de câteva zile nu este, cu un grad mare de probabilitate, răspunsul corect de a lupta cu o pandemie. O informaţie la care nu am fi avut acces fără sacrificiul financiar al slovacilor. Poate că testarea în masă pe o perioadă mai lungă timp, de două ori pe săptămână, cu kituri gratuite trimise de autorităţi prin poştă, va reuşi să ţină în frâu virusul. Poate că nu. Indiferent de rezultat, experimentul gândit de guvernul Johnson va oferi informaţii relevante despre arsenalul pe care ne putem baza în războaiele cu inamici invizibili. Şi vor urma multe astfel de războaie.

În aceeaşi cheie trebuie interpretate şi restricţiile impuse de autorităţile din România. Circulă virusul mai repede între orele 18 şi 20 în supermarketurile din localităţile cu rata de infectare peste 7,5? Îşi adaptează viteza în weekend în unităţile administrative unde rata depăşeşte indicele 4? Nu ştim, dar cum putem afla altfel? Autorităţile unei ţări pot sta cu mâinile în sân, vezi cazul Braziliei, o ţară cu 337.000 de decese asociate COVID, pe locul doi în lume după SUA, pot face apel la responsabilitatea individuală, vezi modelul suedez iniţial, sau pot impune restricţii particulare şi în dozaje diferite, cazul celor mai multe state, inclusiv România. Personal, prefer „bramburelile” lui Cîţu, vorba unui deputat USR. Sunt mai puţin împovărătoare economic decât cele ale lui Johnson şi Matovic şi în mod cert mai benigne decât cinismul lui Bolsonaro. Dar nu trebuie să fiţi de acord cu mine. Puteţi ieşi în stradă să vă cereţi libertatea. Protestele pe timpul unei pandemii sunt inerente şi trebuie studiate în amănunt. E foarte important să aflăm când se depăşeşte un prag de suportabilitate a populaţiei, cum se răspândeşte virusul într-un grup de protestatari fără mască, ce categorii de oameni aderă mai rapid la mesajele anti-sistem, cum funcţionează propaganda în rândul manifestanţilor etc. Oamenii „liberi” care au ieşit în stradă peste tot în lume sunt la fel de cobai ca noi, cei care încercăm să respectăm regulile.

Omenirea se confruntă de mai bine de un an cu prima pandemie de când a evoluat ştiinţific suficient încât să înveţe dintr-o pandemie. Este pentru prima dată când avem, ca specie, instrumentarul necesar să înţelegem cum se răspândeşte un virus la nivel global. Dar ca să aflăm cum să-l învingem este nevoie, ca în orice muncă de laborator, de un număr imens de experimente, cele mai multe eşuate. Asta fac guvernele şi comunităţile ştiinţifice de vreo 12 luni încoace. Experimentează. Volumul uriaş de date obţinut în urma acestor „brambureli” (restricţii aparent fără logică) va pune peste nişte ani, probabil decenii, bazele unui manual de bune practici în caz de pandemie. Da, avem ghinionul ca istoria să ne trateze ca pe nişte cobai, dar generaţiile viitoare ne vor mulţumi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri