
Daniel Dăianu: În România „s-au scăpat hățurile din mână”. Polonia, cu deficit bugetar de 6,6%, are surplus de cont curent

Investițiile publice nu pot justifica deficite bugetare foarte mari în mod sistematic, afirmă Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată luni pe site-ul instituției. În analiza sa, Dăianu explică pe larg despre o așa-numită „persistență a unei interpretări eronate” în ceea ce privește relația dintre deficitul bugetar și investițiile publice, scrie cursdeguvernare.ro.
„Am văzut în media o interpretare reluată a relației între deficitul bugetar și investițiile publice, ce este șubredă. Această interpretare este asumată de unii oficiali guvernamentali. Când se ajunge cu deficitul bugetar la 9,28% în 2024 (potrivit metodologiei ESA), când țara este amenințată de scădere de rating și dificultăți mari de acces la finanțare/refinanțare, când cheltuieli permanente consumă foarte mult din bugetul public, ar fi bine să se arate smerenie”, afirmă Daniel Dăianu, citat de cursdeguvernare.ro.
Președintele Consiliului Fiscal explică faptul că deficitul bugetar de 9,28% din 2024 l-a depășit pe cel din anul pandemiei (2020) – când a fost 9,2% din PIB –, deficit ce este „rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile”, dar și al „subestimării necesității de consolidare fiscală”.
„Suita de crize nu poate justifica un asemenea deficit, fiindcă acestea au lovit nu numai țara noastră”, arată Dăianu.
Șeful Consiliului Fiscal critică ideea că atât timp cât investițiile publice sunt, ca procent din PIB, în preajma deficitului bugetar, cum ar fi fost relația în 2024, situația nu ar fi dramatică.
Mai mult pe cursdeguvernare.ro.
Publicitate și alte recomandări video