Datoria guvernamentală sub cod galben
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Crochiuri economice

Datoria guvernamentală sub cod galben

GALERIE
datorie guvernamantala
  • datorie guvernamantala
- +

Finele lui 2020 ne ”prinde” cu o datorie publică de 47,7% din PIB. Pentru anul 2021, plafonul obligatoriu propus pentru aceasta este de 52% din PIB (Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021). Nedorita situaţie de a depăşi 60% pondere a datoriei publice în PIB (pragul critic stipulat în Tratatul de la Maastricht) ar atrage automat - fără probleme de ordin legal – măsura îngheţării cheltuielilor privind salariile din sectorul public şi a celor cu asistenţa socială.

Creşterea cu peste 12% a datoriei publice, ca pondere în produsul intern brut (PIB), într-un singur an, nu poate să nu dea de gândit celor preocupaţi de sustenabilitatea finanţelor statului pe termen mediu. E adevărat, anul cu pricina este 2020, cel care a fost cât se poate de afectat economic de pandemia COVID-19, determinând forţarea ”în sus” a cheltuielilor bugetare prin trei rânduri de rectificări. Dar să ne aplecăm fugitiv asupra evoluţiei indicatorului în cauză. La momentul aprobării de către Parlament (2019) a plafonului pentru datoria guvernamentală ce putea fi atins la finele lui 2020, a fost legiferată limita maximă de 40% din PIB. Să amintim, în anul 2019 România înregistra efectiv, raportat la PIB, un nivel al datoriei publice de (doar) 35,3%. Din motivele arătate, dar la care s-au adăugat şi altele, finele lui 2020 ne ”prinde” cu o datorie publică de 47,7% din PIB.

Când spunem că au fost şi alte motive, avem în vedere inclusiv Opinia Consiliului fiscal (din 17 februarie 2021) care relevă că ”efectele politicii fiscal bugetare expansioniste, concretizată prin deficite primare mari, au fost ocultate de situaţia macroeconomică favorabilă din anii anteriori, caracterizată de creştere economică şi rate reale ale dobânzii negative.” (http://www.consiliulfiscal.ro). Cu toate acestea, la o frânare bruscă a evoluţiei ”în sus” a datoriei guvernamentale nu se poate recurge.

Lecturând Strategia fiscal - bugetară în care regăsim principiile, obiectivele şi priorităţile fiscal bugetare ale Guvernului pentru 2021-2023, desprindem admiterea unui un plafon maxim admis al datoriei guvernamentale de 55% din PIB, pentru anul 2021 (Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021 menţionează o cifră corespunzătoare mult mai redusă – 52%). Tot de aici iese clar în evidenţă faptul că dacă deficitul bugetar urmează să se înjumătăţească până la finele perioadei (3,2% din PIB în 2023), datoria publică va cunoaşte o cu totul altă evoluţie. Astfel, nivelul estimat al acesteia, pentru anul 2023, este de 54,3% din PIB.

Evident, unul relativ departe de pragul critic de 60% din PIB, stipulat în Tratatul de la Maastricht, dar parţial în afara ţintelor stabilite prin legislaţia noastră cu ceva timp înainte. De exemplu, din textul Legii 69/2010 (a responsabilităţii fiscal-bugetare) înţelegem că o pondere mai mare de 45% în PIB a datoriei guvernamentale este una cât se poate de indezirabilă (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_69_2010R.pdf). Adică, peste acest prag, în virtutea normelor UE, se dă imediat alarma naţională: ”Dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, dar se situează sub 50% din PIB, MFP prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.” (Art. 13, al. 1 din Legea 69/2010). Iată ce presupune şi situaţia când indicatorul nostru se situează între 50% şi 55% din PIB, situaţie prezumtiv existentă acum: ”a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut; b) programul prevăzut la lit.a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit.a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.” (Art. 13, al. 2 din Legea 69/2010).

Pe măsură ce se riscă depăşirea pragului maximal de 60% din PIB al datoriei publice (între 55% şi 60% din PIB), legiuitorul devine drastic: ”a) se aplică prevederile pct.2; b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public; c) măsurile prezentate potrivit lit.b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.” (Art. 13, al. 3 din Legea 69/2010). Dar ce se întmplă când datoria publică depăşeşte 60% din PIB? Ne spune acelaşi text de lege (care nu ar opera doar în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare): ”a) se aplică prevederile pct.3; b) Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice (…); c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit.b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.” (Art. 13, al. 4 şi 5 din Legea 69/2010). Rezultă de aici că din raţiuni de readucere a datoriei publice sub pragul critic stipulat în Tratatul de la Maastricht (60% din PIB), se poate merge, fără probleme (de ordin legal), până la îngheţarea cheltuielilor privind salariile din sectorul public şi iniţierea de măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din acelaşi sistem.

Înţelegem acum de ce Strategia fiscal - bugetară elaborată recent de către Executiv introduce un nivel estimat al datoriei publice, pentru 2023, care să nu depăşească nici măcar 55% din PIB. În plus, Consiliul fiscal vine să ne trezească; ”România nu poate susţine un nivel ridicat al datoriei publice având în vedere capacitatea limitată de finanţare pe piaţa internă, precum şi nivelul redus al veniturilor bugetare (în medie 31,7% din PIB pe perioada 2021-2023...).

Pe de altă parte, finanţarea pe pieţele internaţionale poate accentua dependenţa faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, precum şi o serie de incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării în condiţiile unei eventuale creşteri a aversiunii la risc şi/sau deteriorării ratingului suveran al României.” (Opinia CF din 17 februarie 2021, http://www.consiliulfiscal.ro). Dacă la toate acestea adăugăm faptul că recentul Raport al Comisiei Europene în materie de sustenabilitae a datoriei publice ne cam ”încondeiază” ca având ”risc ridicat” (Debt Sustainability Monitor 2020, European economy, Institutional Paper, No. 143/2021), după ce încă dinaintea epocii pandemice, ”promovând” indisciplina bugetară mai bine de patru ani (2016-2019), ne-am confruntat cu procedura CE de deficit excesiv (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/politica-bugetara-intre-procedura-de-deficit-excesiv-si-clauza-generala-derogatorie--279195.html), căutarea căii drepte la acest capitol şi menţinerea pe aceasta devin esenţiale. ...Afară de cazul în care nu intervine ceva de genul ”clauzei generale derogatorii”, care să permită abateri temporare şi ordonate de la regimul datoriilor guvernamentale în UE.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pandemos

Cătălin ONOFREI

Pandemos

Profitorii şi (de)mobilizaţii.

Filmuletul zilei

opinii

Răul învinge

Briscan ZARA

Răul învinge

Răul învinge aproape de fiecare dată pentru că noi, oamenii, îl supraestimăm. Victoria binelui poate fi cel mult de moment, dar pe termen lung se dovedeşte mereu că răul îşi revendică izbânda înzecit. Şi asta numai din cauza reacţiei noastre, a oamenilor, la spaimă.

Câţi (mai) suntem?

Ciprian IFTIMOAEI

Câţi (mai) suntem?

Un răspuns din perspectiva statisticii oficiale.

Cearta cu istoria. Cazul Octavian Goga

Mihai DORIN

Cearta cu istoria. Cazul Octavian Goga

Mai bine mai târziu decât niciodată, s-a dezvelit la Iaşi, în contextul Centenarului Marii Uniri, un bust al lui Octavian Goga. Corifeii revizionismului progresist au reacţionat nervos. Nu mai este loc pentru ctitorii Marii Uniri şi ai ideii naţionale, dacă nu corespund grilei lor de lectură. Câteva generaţii de români au crescut cu versurile, ideile şi idealurile lui O. Goga, crezând în România şi datorită geniului poetului „patimii noastre”. A venit se pare vremea să curmăm această tradiţie periculoasă şi să-l sacrificăm din nou pe Goga. Comuniştii nu au procedat altfel.

pulspulspuls

Are sau nu Iaşul om ca să-l ungă ministru plin? Madam, aveţi legătura!

Are sau nu Iaşul om ca să-l ungă ministru plin? Madam, aveţi legătura!

Auzim că s-a discutat la vârf în coaliţie, mai ales ieri, ca ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, să fie schimbat din funcţie în urma gafelor, chiar dacă discutabile, din ultima perioadă. 

Caricatura zilei

Tot felu

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.