Datoria publică în contextul crizelor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Datoria publică în contextul crizelor

GALERIE
Alin_Andries2
  • Alin_Andries2
- +

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

 Studiile de specialitate au arătat că datoria publică guvernamentală a crescut, în medie, cu aproximativ 86% în decurs de trei ani după principalele crize financiare din secolul XX, iar în cazul crizei financiare globale din 2007, datoria publică a economiilor puternic afectate a crescut în perioada 2007-2009 cu 75%1. În perioada 2008-2010 datoria publică a României a crescut cu 148%, de la 11,9% în 2007 la 29,6% din PIB în 2010. Gestionarea crizei financiare din 2007 a necesitat alocarea de resurse bugetare de către multe guverne pentru susţinerea sectorului real al economiei sau chiar pentru salvarea unor instituţii financiare (din fericire, nu a fost şi cazul României). Aceste cheltuieli suplimentare combinate cu necesitatea unei politici fiscale expansive datorită politicii monetare restrictive în contextul dobânzilor foarte reduse au determinat ca multe state la nivel global să aibă probleme cu privire la deficitul bugetar şi datoria publică. Creşterea majoră a datoriilor din sectorul public s-a dovedit una dintre cele mai durabile consecinţe ale crizei financiare 2007-2009 pentru majoritatea ţărilor, criză care a necesitat o perioadă prelungită de ajustare macroeconomică, în special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi preţurilor locuinţelor.

În actualul context pandemic cheltuielile publice în România, în special cele pentru sănătate, au crescut semnificativ şi coroborat cu scăderea veniturilor au determinat o creştere amplă a deficitului bugetar, acesta ajungând în 2020 la 101,92 mld lei (9,79% din Produsul Intern Brut), şi a datoriei publice care a fost la finele anului 2020 de 498,35 mld lei (47,3% din Produsul Intern Brut). Deşi nivelul datoriei publice, care include datoria publică guvernamentală reprezentând obligaţii contractate direct sau garantate de către Guvern prin Ministerul Finanţelor şi datoria publică locală reprezentând obligaţii contractate direct sau garantate de către unităţile administraţiei publice locale, a înregistrat o creştere semnificativă atât în ultimul an (12% din PIB în anul 2020 faţă de 2019), cât şi în ultimul deceniu (17,7% din PIB faţă de 2010), datoria publică a România este printre cele mai scăzute la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene (locul 7 din 27). La sfârşitul celui de-al treilea trimestru 2020, datoria guvernamentală a reprezentat 43,1% din PIB, nivel inferior celui înregistrat în Uniunea Europeană de 89,8% din PIB şi celui din Zona Euro de 97,3% din PIB.

Studiile de specialitate2 au arătat că creşterea cheltuielilor publice, în special al componentei sale salariale, are un efect negativ asupra costurilor cu resursa umană, profiturilor şi a investiţiilor companiilor private care pot duce la o reducere a creşterii economice. Pe de altă parte, viziunea convenţională a datoriei publice implică un efect pozitiv al cheltuielilor guvernamentale asupra producţiei pe termen scurt determinat de creşterea cererii şi un efect negativ al datoriei publice asupra creşterii economice din cauza scăderii resurselor publice care determină o reducere a investiţiilor totale, precum şi de diminuarea capacităţii unei ţări de a implementa politici anticiclice. De asemenea, efectele negative ale datoriei publice asupra creşterii economice sunt amplificate de incertitudinea şi aşteptările privind creşterea taxelor şi a inflaţiei în viitor. Mai mult, studiile teoretice au arătat că există un nivel maxim peste care datoria publică devine nesustenabilă.

Efectele datoriei publice şi a deficitului bugetar asupra creşterii economice depind de caracteristicile economice ale ţării şi de politicile guvernamentale adoptate. Politicile guvernamentale influenţează pozitiv sau negativ creşterea economică prin diferite canale. Conform modelelor neoclasice, politicile guvernamentale au un impact mai amplu pe termen scurt decât pe termen lung, deoarece acestea afectează în special procesul de economisire şi piaţa muncii pe termen scurt. Conform modelelor de creştere endogenă, politicile guvernamentale pot avea efecte pe termen lung în funcţie de tipul de cheltuieli guvernamentale, de exemplu efectele pozitive ale cheltuielilor cu educaţia asupra capitalului uman şi ulterior asupra creşterii economice. Mai mult, politicile guvernamentale pot facilita creşterea economică prin îmbunătăţirea calităţii cadrului instituţional, precum statul de drept, reguli mai transparente şi drepturile de proprietate mai bine definite.

 

1 Reinhart, C., Rogoff, K. 2010. „Growth in a Time of Debt” American Economic Review, 100 (2): 573-78

2 Alesina, A., Ardagna, S., Perotti, R., Schiantarelli, F. 2002. „Fiscal Policy, Profits, and Investment” American Economic Review, 92 (3): 571-589

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

Cosmin PAȘCA

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

În loc să vină cu soluţii pe fond, să fie pro-activ în negocierile cu USR PLUS, s-a agăţat ostentativ de forma solicitărilor. Atitudinea defensivă a primarului trădează reaua credinţă sau, în cel mai bun caz, un orgoliu prostesc. Sigur, şi reprezentanţii USR PLUS sunt încăpăţânaţi, pe alocuri obraznici, dar ei pentru asta au fost trimişi în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Teste

Codrin Liviu CUȚITARU

Teste

Neîndoios, ceva grav se petrecuse în procesul evaluării, făcându-l pe Grimase să intre în şoc. Suspiciunea mi-a fost întărită şi de amănuntul că bietul corector ţinea între degetele încârligate de la mâna stângă o foaie scrisă - în mod evident una dintre numeroasele şi buclucaşele lucrări.

Inegalitatea veniturilor

Alin ANDRIEȘ

Inegalitatea veniturilor

Trăim vremuri excepţionale în care inegalitatea socială, atât din perspectiva veniturilor, cât şi a avuţiei individuale, se adânceşte. Cauzele şi consecinţele creşterii disparităţilor la nivelul veniturilor şi a averii reprezintă elemente centrale ale dezbaterilor atât la nivelul economiştilor, cât şi al politicienilor. Deşi nivelul de trai a înregistrat o creştere semnificativă în ultimele decenii, iar inegalitatea veniturilor la nivel global s-a redus, inegalitatea din perspectiva veniturilor a crescut semnificativ la nivel naţional în majoritatea ţărilor.

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

pulspulspuls

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Informaţii interesante transpiră în ultimele zile despre liberalii ieşeni, stimaţi telespectatori. Prin culisele politichiei de la Bucale se zvoneşte că în parohia de la Iaşi ar fi apărut o mare problemă de lidărşip, ca să ne exprimăm mai elevat: nu prea ar vrea nimeni mai de soi să se bage pe locul de şef lăsat liber de Paralexe, până se clarifică într-un fel sau altul aspectele penale ale acestuia. 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.