Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Datoria publică în contextul crizelor

GALERIE
Alin_Andries2
  • Alin_Andries2
- +

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

 Studiile de specialitate au arătat că datoria publică guvernamentală a crescut, în medie, cu aproximativ 86% în decurs de trei ani după principalele crize financiare din secolul XX, iar în cazul crizei financiare globale din 2007, datoria publică a economiilor puternic afectate a crescut în perioada 2007-2009 cu 75%1. În perioada 2008-2010 datoria publică a României a crescut cu 148%, de la 11,9% în 2007 la 29,6% din PIB în 2010. Gestionarea crizei financiare din 2007 a necesitat alocarea de resurse bugetare de către multe guverne pentru susţinerea sectorului real al economiei sau chiar pentru salvarea unor instituţii financiare (din fericire, nu a fost şi cazul României). Aceste cheltuieli suplimentare combinate cu necesitatea unei politici fiscale expansive datorită politicii monetare restrictive în contextul dobânzilor foarte reduse au determinat ca multe state la nivel global să aibă probleme cu privire la deficitul bugetar şi datoria publică. Creşterea majoră a datoriilor din sectorul public s-a dovedit una dintre cele mai durabile consecinţe ale crizei financiare 2007-2009 pentru majoritatea ţărilor, criză care a necesitat o perioadă prelungită de ajustare macroeconomică, în special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi preţurilor locuinţelor.

În actualul context pandemic cheltuielile publice în România, în special cele pentru sănătate, au crescut semnificativ şi coroborat cu scăderea veniturilor au determinat o creştere amplă a deficitului bugetar, acesta ajungând în 2020 la 101,92 mld lei (9,79% din Produsul Intern Brut), şi a datoriei publice care a fost la finele anului 2020 de 498,35 mld lei (47,3% din Produsul Intern Brut). Deşi nivelul datoriei publice, care include datoria publică guvernamentală reprezentând obligaţii contractate direct sau garantate de către Guvern prin Ministerul Finanţelor şi datoria publică locală reprezentând obligaţii contractate direct sau garantate de către unităţile administraţiei publice locale, a înregistrat o creştere semnificativă atât în ultimul an (12% din PIB în anul 2020 faţă de 2019), cât şi în ultimul deceniu (17,7% din PIB faţă de 2010), datoria publică a România este printre cele mai scăzute la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene (locul 7 din 27). La sfârşitul celui de-al treilea trimestru 2020, datoria guvernamentală a reprezentat 43,1% din PIB, nivel inferior celui înregistrat în Uniunea Europeană de 89,8% din PIB şi celui din Zona Euro de 97,3% din PIB.

Studiile de specialitate2 au arătat că creşterea cheltuielilor publice, în special al componentei sale salariale, are un efect negativ asupra costurilor cu resursa umană, profiturilor şi a investiţiilor companiilor private care pot duce la o reducere a creşterii economice. Pe de altă parte, viziunea convenţională a datoriei publice implică un efect pozitiv al cheltuielilor guvernamentale asupra producţiei pe termen scurt determinat de creşterea cererii şi un efect negativ al datoriei publice asupra creşterii economice din cauza scăderii resurselor publice care determină o reducere a investiţiilor totale, precum şi de diminuarea capacităţii unei ţări de a implementa politici anticiclice. De asemenea, efectele negative ale datoriei publice asupra creşterii economice sunt amplificate de incertitudinea şi aşteptările privind creşterea taxelor şi a inflaţiei în viitor. Mai mult, studiile teoretice au arătat că există un nivel maxim peste care datoria publică devine nesustenabilă.

Efectele datoriei publice şi a deficitului bugetar asupra creşterii economice depind de caracteristicile economice ale ţării şi de politicile guvernamentale adoptate. Politicile guvernamentale influenţează pozitiv sau negativ creşterea economică prin diferite canale. Conform modelelor neoclasice, politicile guvernamentale au un impact mai amplu pe termen scurt decât pe termen lung, deoarece acestea afectează în special procesul de economisire şi piaţa muncii pe termen scurt. Conform modelelor de creştere endogenă, politicile guvernamentale pot avea efecte pe termen lung în funcţie de tipul de cheltuieli guvernamentale, de exemplu efectele pozitive ale cheltuielilor cu educaţia asupra capitalului uman şi ulterior asupra creşterii economice. Mai mult, politicile guvernamentale pot facilita creşterea economică prin îmbunătăţirea calităţii cadrului instituţional, precum statul de drept, reguli mai transparente şi drepturile de proprietate mai bine definite.

 

1 Reinhart, C., Rogoff, K. 2010. „Growth in a Time of Debt” American Economic Review, 100 (2): 573-78

2 Alesina, A., Ardagna, S., Perotti, R., Schiantarelli, F. 2002. „Fiscal Policy, Profits, and Investment” American Economic Review, 92 (3): 571-589

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri