Contractul pentru primul tronson al Autostrăzii A8, între Târgu Neamț și Iași, nu a scăpat de contestații. Asocierea formată din SA & PE Construct, Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt a depus la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) o plângere împotriva rezultatului anunțat pe 30 octombrie 2025, prin care Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) desemna câștigătoare asocierea Danlin XXL – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta.

Licitația pentru acest tronson, lansată la începutul anului 2025, are o valoare estimată între 6,08 și 7,17 miliarde de lei fără TVA, potrivit documentației publice. Contractul vizează proiectarea și execuția sectorului de autostradă dintre Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos – o porțiune de 27 de kilometri, considerată una dintre cele mai complexe din întreaga Autostradă a Unirii (A8).

Motivul principal al contestației: garanția de participare

Motivul principal al contestației ar fi acela că „nu respectă cerințele documentației de atribuire și nu poate produce efectul executoriu al garanțiilor plătibile la prima cerere”. Iar legat de această problemă asocierea contestatoare enumeră opt „neconformități structurale”.

Printre problemele invocate se numără nerespectarea independenței garanției,

afectarea caracterului „plătibil la prima cerere” al garanției, contrar cerinței impuse prin documentația de atribuire, restrângerea riscurilor acoperite față de cele prevăzute în documentația de atribuire, lipsa caracterului necondiționat al garanției, lipsa caracterului irevocabil al garanției, inserarea unor clauze străine obiectului garanției de participare, specifice garanțiilor de bună execuție, vidarea efectului executoriu al caranției și depunerea incompletă a contractului de asigurare.

Ce înseamnă asta? Concret, constructorii care au pierdut licitația susțin că documentul prezentat nu respectă regulile cerute de lege și de caietul de sarcini. În loc să fie o garanție simplă, ușor de activat în cazul în care ofertantul nu își respectă angajamentele, aceasta ar fi un document complicat, cu clauze și condiții care o fac greu de pus în practică.

Practic, spun contestatarii, polița depusă seamănă mai mult cu o garanție de bună execuție – adică acea sumă care se depune după semnarea contractului, pentru a asigura că lucrările vor fi realizate corect și la termen – decât cu una de participare la licitație, care ar trebui doar să garanteze seriozitatea ofertei. Deci, diferența e de etapă și de scop: prima ține de seriozitatea în ofertare, a doua de seriozitatea în construcție.

În contestația depusă, firmele spun că garanția de participare oferită de câștigător nu este una sigură, așa cum cere legea. În loc să poată fi încasată imediat, dacă ofertantul nu își respectă promisiunile, documentul ar conține condiții care pot amâna sau chiar bloca plata. Practic, autoritatea care organizează licitația nu ar avea garanția că își poate recupera banii în cazul în care firma câștigătoare renunță ori nu respectă regulile.

În plus, contestatoarea mai spune că garanția depusă de firma câștigătoare nu acoperă toate situațiile cerute de lege. De exemplu, nu prevede clar ce se întâmplă dacă ofertantul nu depune la timp garanția de bună execuție după semnarea contractului — o obligație standard în astfel de proceduri. În plus, constructorii reclamă că dosarul depus nu conține toate actele cerute de documentația de licitație, lipsind chiar contractul complet de asigurare.

Constructorii contestă și partea tehnică a ofertei câștigătoare

Dincolo de garanție, contestația intră în zona tehnică. Contestatarii susțin că oferta câștigătoare nu respectă cerințele minime de organizare a lucrărilor, așa cum au fost stabilite de autoritatea contractantă. Mai exact, planul de activități prezentat nu include toate etapele necesare pentru pregătirea construcției, iar unele teste esențiale, care trebuie făcute înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, lipsesc complet. Aceste omisiuni ar putea duce la întârzieri sau blocaje în obținerea autorizațiilor.

Asocierea reclamă că ofertantul câștigător ar fi fost punctat la maximum pe metodologia tehnică și planificarea resurselor, deși a plasat „încercările pe piloți de probă” în etapa de execuție, nu în proiectare – în condițiile în care CNIR ar fi confirmat în răspunsurile consolidate că testele se fac în faza de proiectare, cu acces pe șantier asigurat.

Contestația mai indică necorelări în documentele câștigătorului privind atribuirea responsabilităților de proiectare și solicită ca CNSC să verifice integral dosarul tehnic și financiar, grilele de evaluare și procesele verbale. La factorul de evaluare privind prioritizarea și finalizarea sectorului km 0+000 – km 5+500 în 12 luni, contestatarii pun sub semnul întrebării fezabilitatea angajamentului raportat la termenele de proiectare (10 luni pentru întregul obiectiv), la categoriile de lucrări din primii 5,5 kilometri (11 poduri și pasaje, două tuneluri, consolidări complexe, un nod rutier) și la experiența liderului asocierii desemnate, care ar fi executat până acum lucrări pe drumuri județene, nu autostrăzi cu poduri și tuneluri.

„Evidențiem faptul că Asociatul lider al Asocierii desemnată câștigătoare în prezenta procedură, a executat EXCLUSIV lucrări de modernizări drumuri județene și/sau reabilitări de poduri doar pe drumuri județene, neavând nicio experiență în construcția de autostrăzi, construcția de poduri și/sau tuneluri”, se mai arată în contestație.

În final, contestatarii semnalează o eroare în documentele tehnice ale ofertantului câștigător, care arată că acesta nu a înțeles corect cerințele de organizare a lucrărilor. Mai exact, în răspunsul la una dintre clarificările oficiale, firma a atribuit responsabilitățile de proiectare unui subcontractant, dar nu a corelat această informație cu restul documentelor din ofertă. În formularul dedicat planului de lucru, toate obligațiile apar ca fiind ale subcontractantului, fără ca acest lucru să fie justificat sau corectat. Contestatarii susțin că această lipsă de acuratețe arată o înțelegere superficială a cerințelor impuse de CNIR și că punctajul maxim acordat la evaluarea tehnică nu este justificat.

Toate aceste neconcordanțe ar fi trebuit, în opinia contestatoarei, să ducă la respingerea ofertei depuse de asocierea declarată câștigătoare. În consecință, firmele cer CNSC anularea raportului procedurii de atribuire, respingerea garanției de participare neconforme și reevaluarea ofertelor de către CNIR.

CNSC decide soarta licitației

Diferența dintre cele două propuneri financiare și tehnice (cea declarată câștigătoare și cea care contestă rezultatul concursului) este una foarte mică: 0,88 puncte. Asocierea câștigătoare a obținut punctajul maxim, 100 de puncte (60 tehnic și 40 financiar), în timp ce contestatoarea s-a oprit la 99,12. Criteriul de atribuire stabilit de CNIR a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, cu o pondere de 60% pentru componenta tehnică și 40% pentru ofertă financiară.

Câștigătorul licitației, asocierea Danlin XXL – Groma Hold Ltd – Intertranscom Impex – Evropeiski Patishta, a propus o ofertă de 4,76 miliarde de lei și și-a asumat o durată totală de execuție de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 pentru construcție.

Contestația depusă acum ar putea întârzia semnarea contractului și, implicit, debutul efectiv al lucrărilor. Potrivit procedurilor, CNSC are la dispoziție 20 de zile pentru a soluționa plângerea, termen care poate fi prelungit dacă este nevoie de clarificări suplimentare. Dacă decizia Consiliului va fi contestată în instanță, semnarea contractului ar putea fi amânată cu câteva luni.

Autostrada Târgu Neamț–Iași–Ungheni este un proiect strategic pentru Moldova, menit să lege regiunea de rețeaua europeană de transport prin conexiunea cu A3 Transilvania și A7 Moldova. Primele lucrări efective pe sectorul Leghin–Târgu Neamț, aflat în derulare, sunt deja în execuție, iar tronsonul spre Iași este văzut drept piesa centrală care ar trebui să completeze traseul spre granița cu Republica Moldova.

Pentru moment, soarta licitației pentru primul tronson al A8 depinde de decizia CNSC. Dacă argumentele contestatoarei vor fi considerate întemeiate, CNIR va fi nevoită să reia evaluarea ofertelor. În caz contrar, contractul de peste 4,7 miliarde de lei va putea fi semnat cu asocierea declarată câștigătoare, deschizând drumul către construcția primei secțiuni majore a autostrăzii ce ar trebui să traverseze întreaga regiune a Moldovei.

Publicitate și alte recomandări video