Surse judiciare au declarat pentru „Ziarul de Iaşi” că, în ultimele zile, au fost audiaţi mai mulţi suspecţi şi martori în acest dosar: unii au refuzat să dea declaraţii, în timp ce alţii au prezentat în detaliu modul în care blocul construit ilegal de compania „Flux” a ajuns să fie intabulat.

Astfel, potrivit surselor noastre, procurorii au mărturii care ar atesta faptul că Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu (fost viceprimar) şi funcţionari din Primărie ar fi fost în deplină cunoştinţă de cauză când au semnat documentele necesare intabulării blocului, în condiţiile în care nu fusese respectată autorizaţia de construire. Recent, primarul susţinea să nu fie întrebat de jurnalişti despre „conţinutul” actelor întrucât el semnează în calitate de „autoritate”, iar responsabilitatea pentru întocmirea documentelor este în sarcina celor care l-au redactat. Însă procurorii au altă părere.

Cine sunt suspecţii din dosarul „Flux”

Potrivit informaţiilor „Ziarului de Iaşi”, în dosar sunt cercetaţi, alături de primar, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu şi alte patru persoane: Anca Brânduşescu (fost arhitect-şef, cercetată pentru abuz în serviciu), Raluca Mocanu (actual arhitect-şef, cercetată pentru fals intelectual în formă continuată), Mariana Popa (registrator la Oficiul de Cadastru, cercetată pentru abuz în serviciu) şi Tudor Cheşcu (administrator „Flux” SRL, fiul omului de afaceri Gheorghe Cheşcu şi patron „Flux”, cercetat pentru complicitate la uzurparea funcţiei).

Cititi si: „Stăpânul Tătăraşului”, Gheorghe Cheşcu, vinde apartamente care nu există

Brânduşescu şi Mocanu sunt cercetate pentru faptul că au semnat documentele deşi ar fi ştiut că blocul a fost construit ilegal, Popa pentru faptul că a emis încheierea de intabulare cu toate că anterior a respins-o, în timp ce administratorul „Flux” pentru modul în care ar fi influenţat decizia de la nivelul Primăriei.

Cronologia evenimentelor

Povestea blocului din Tătăraşi începe în octombrie 2014, când a fost semnat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor: cu toate că blocul avea 9 niveluri faţă de 4 autorizate în 2012, reprezentantul administraţiei locale (poliţistul local Adrian Hriţcu) semnează documentul. Conform surselor judiciare, acesta a fost audiat în calitate de martor la DNA şi a susţinut că a semnat actul deşi a constatat că blocul avea etaje în plus faţă de autorizaţie. Soluţia poliţistului a fost una inedită: ar fi apreciat că autorizaţia de construire a fost respectată, iar pentru etajele în plus l-a amendat pe beneficiar cu 10.000 lei. Mai mult, procesul-verbal de sancţiune ar fi fost întocmit superficial, iar, ulterior, amenda a fost anulată de instanţă.

„Ziarul de Iaşi” a scris la vremea respectivă despre nerespectarea autorizaţiei de construire, dar Primăria a închis ochii. Patru ani mai târziu, în toamna anului 2018, la municipalitate au circulat patru certificate de atestare a edificării, cu acelaşi număr de înregistrare, dar cu conţinut diferit: trei emise efectiv, în timp ce al patrulea nu a avut toate semnăturile. Un astfel de document este necesar pentru intabularea blocului, dar niciunul nu avea un conţinut cu corespondent în realitate întrucât atesta faptul că imobilul ar fi respectat autorizaţia de construire. Pe astfel de documente şi-au pus semnătura primarul, fostul viceprimar şi funcţionari ai Primăriei.

Blocul a fost intabulat la a doua strigare

Conform informaţiilor „Ziarului de Iaşi”, Mihai Chirica ar fi semnat două dintre certificate. Unul dintre ele a fost emis pe 11 octombrie 2018 şi a fost depus de beneficiar la Oficiul de Cadastru pentru intabularea blocului. Însă Oficiul de Cadastru a respins intabularea întrucât certificatul făcea trimitere la Planul Urbanistic Zonal (PUZ), iar funcţionarii instituţiei au constatat că există nereguli, diferenţa dintre numărul de niveluri din PUZ faţă de certificat ieşind în evidenţă.

După ce beneficiarul (firma „Flux”, prin Tudor Cheşcu) a prezentat Primăriei soluţia de la Cadastru, Serviciul GIS de la municipalitate a întocmit un al doilea certificat, cu acelaşi număr de înregistrare, dar fără a fi făcută menţiunea la PUZ. Totuşi, acest act nu a mai fost efectiv emis întrucât Raluca Mocanu, cea care semnase şi primul certificat, a refuzat să dea undă verde noului act, sesizând diferenţa de conţinut: iniţial a semnat, dar apoi s-a răzgândit şi şi-a tăiat semnătura proprie.

Potrivit surselor ZDI, ea ar fi spus atunci, de faţă cu unii martori, că îi este „frică”. Astfel, actul nu a mai ajuns pe masa primarului. Ulterior, certificatul este refăcut, tot fără menţiunea la PUZ: de data aceasta, actul este semnat de Anca Brânduşescu (titulara postului de arhitect-şef la acea vreme, dar ea lipsese în ziua redactării celui de-al doilea certificat) şi a intrat în circuitul intern până la Harabagiu care şi-a pus semnătura în locul primarului. Din acest motiv, procurorii l-au acuzat pe Harabagiu de „uzurparea funcţiei”: DNA spune că el nu avea dreptul să semneze. Cu toate acestea, acest certificat a creat efecte juridice: în decembrie 2018, blocul a fost intabulat prin încheierea dispusă de acelaşi registrator care anterior dăduse o soluţie de respingere. În urma verificărilor, procurorii au mai identificat un al patrulea certificat, care ar fi fost semnat de Mihai Chirica, cu un conţinut diferit în ceea ce priveşte numărul de niveluri al blocului faţă de cel care ajunsese la Cadastru semnat de edil, dar acest act nu a creat efecte juridice.

De ce au dispus procurorii măsura controlului judiciar în cazul primarului

Procurorii au decis plasarea în control judiciar a primarului cu măsura suplimentară de a nu-şi exercita atribuţiile specifice funcţiei din mai multe considerente. În primul rând, anchetatorii susţin că unele acţiuni ale primarului, după izbucnirea scandalului de presă, au fost întreprinse cu scopul de a denatura situaţia de fapt, dar şi de a acoperi eventuale indicii care ar mai fi putut fi identificate de către procurori. În speţă este vorba despre o plângere depusă la Parchet şi de o acţiune în instanţă prin care se solicită anularea certificatului de edificare care a produs efecte juridice. În primul caz, edilul ar fi solicitat cercetări care să arate de ce a dispărut din arhiva Primăriei dosarul de edificare a construcţiei.

Cititi si: Al cincilea dosar cu tentacule spre biroul primarului. Unde duc firele anchetei DNA?

Având în vedere că aceste demersuri vin după izbucnirea scandalului în presă, procurorii au apreciat că nu pot fi decât în avantajul primarului. În acelaşi timp, procurorii invocă, conform surselor ZDI, sustragerea de la urmărirea penală, îngreunarea anchetei şi faptul că s-ar putea folosi de autoritatea pe care funcţia i-o atribuie pentru a influenţa pe viitor declaraţiilor martorilor audiaţi.

Audieri pe bandă rulantă la DNA

În ultimele două săptămâni, toţi cei menţionaţi mai sus au fost audiaţi de către DNA, alături de Victor Gavriluţă (inspector Serviciu GIS de la Primărie), Gabriel Ghergheşanu (fost angajat al Primăriei, cu atribuţii similare lui Gavriluţă în 2018), poliţişti locali şi funcţionari de la Oficiul de Cadastru. Din informaţiile „Ziarului de Iaşi”, Gavriluţă şi Ghergheşanu au descris în detaliu modul în care au fost emise certificatele, în unele cazuri fiind informaţii contradictorii.

„Buna-credinţă a cumpărătorului se prezumă”

Cei care au cumpărat apartamente în blocul lui Cheşcu din Tătăraşi pot sta liniştiţi. Chiar dacă certificatul de atestare a edificării ar fi anulat ca fals, acest lucru nu atrage automat desfiinţarea actelor întocmite ulterior, cum sunt contractele de vânzare-cumpărare.

„Buna-credinţă a cumpărătorului se prezumă. Chiar în eventualitatea declarării nulităţii certificatului de atestare şi a intabulării, ar trebui să se demonstreze că cei care au cumpărat apartamente acolo au avut cunoştinţă de motivele de nulitate”, a explicat avocatul Olivian Moroşanu. Buna-credinţă prezumată a cumpărătorului poate fi răsturnată doar de demonstrarea situaţiei contrare. Practic, ar trebui să se demonstreze că au achiziţionat apartamente în blocul de la “Flux” conştienţi fiind că acesta a fost intabulat având la bază acte ilegale.