De ce a primit viitorul domnitor Cuza prenumele de „Alexandru”?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

De ce a primit viitorul domnitor Cuza prenumele de „Alexandru”?

GALERIE
alexandru ioan cuza
  • alexandru ioan cuza
- +

Istoricul Sorin Iftimi a prezentat pe pagina lui de Facebook istoria numelui domnitorului Aleandru Ioan Cuza.

Postarea istoricului:

”„ALEXANDRU IOAN I”, UN TITLU ȘI UN NUME

Cel denumit atât de popular „Cuza Vodă”, a domnit sub numele oficial de „Alexandru Ioan I”. M. Kogălniceanu, în discursul rostit cu prilejul alegerii lui Cuza ca Domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, spunea: „Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti dar mulţi ani, o Doamne! ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea instituţiilor noastre, prin simţămintele tale patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale naţiei noastre când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor din Bizanţ că România nu are ocrotitor decât pe Dumnezeu şi sabia sa. Să trăieşti, Măria ta!”.

Tradiția făcea ca noii născuți să primească la botez un prenume din calendarul creștin, cât mai apropiat de ziua de naștere, acesta fiind adesea un indiciu valoros pentru genealogiști, cu privire la „momentul zero” al vieții unui personaj. Astfel, fiecare nou-născut dobândea un patron spiritual care avea să îl protejeze de-a lungul vieții. Onomastica, ziua numelui era sărbătorită, aceasta cumulând momentul nașterii și al botezului. În cazul lui Alexandru Ioan Cuza, născut pe 20 martie, lucrurile au stat diferit, din acest punct de vedere, deoarece ziua de Sf. Alexandru era sărbătorită pe 30 august, la mare distanță în timp. Calendarul ortodox al lunii martie poate oferi și alte sugestii de prenume, care puteau fi date noului-născut al familiei Cuza.

Privind arborele genealogic al familiei Cuza, cel întocmit de istoricul Gh. Ghibănescu, putem remarca însă faptul că prenumele de „Alexandru” nu făcea parte din patrimoniul onomastic al înaintașilor viitorului Domn. Acesta apărea ca o noutate după un lung șir de Iordache, Ioan, Dimitrie ș.a. Exista o tradiție, verificată adesea de genealogiști, potrivit căreia într-o familie primul născut dobândea prenumele tatălui, al doilea primea prenumele bunicului patern, iar al treilea fiu prelua numele bunicului din partea mamei. Dacă s-ar fi respectat acest obicei, viitorul Domnitor ar fi primit la botez prenumele „Ioan”, ce ar fi amintit de înaintașul omonim care s-a jertfit luptând pentru drepturile civile (executat la 1778). Ar fi fost și o frumoasă formă de memorie familială. Titulatura oficială de „Alexandru Ioan I” recuperează, se pare, și cel de-al doilea prenume, care nu mai este doar al tatălui. În timpul domniei sale, la 30 august, de Sf. Alexandru se sărbătorea ziua Domnitorului, după cum reiese din documentele epocii.

Deci, de unde ar putea veni prenumele de „Alexandru”? Este posibil să fi existat un naș omonim, un personaj influent, dar acest lucru nu îl cunoaștem. Nașul de cununie al lui Ion Cuza și al Sultanei a fost fiul domnitorului Mihai Suțu, beizadea Iorgu Șuțu, cu o soră a sa. Nu știm dacă după un an, la botez, vreunul dintre cei doi și-a păstrat calitatea de nași.

Este și mai probabil că Sultana, mama Domnitorului, și-a impus punctul de vedere asupra numelui primului ei născut. Aceasta provenea din familiile Cozadini și Scanavi ai căror arbori genealogici – atât cât sunt cunoscuți până în prezent – nu amintesc, în mod deosebit, prenumele de „Alexandru”. Fiind de origine greacă, Sultana putea să fie entuziasmată de acțiunea Eteriei de eliberare a Eladei. Mișcarea de la 1821 a avut în frunte pe prințul Alexandru Ipsilanti, fost aghiotant al țarului Alexandru. Dar fiul Sultanei se născuse în anul anterior (1820), așa că episodul amintit nu avea cum să influențeze alegerea prenumelui viitorului Domnitor. Nu putem exclude nici modelul „Alexăndriei” carte populară inspirată din biografia glorioasă a împăratului Alexandru Macedon și care se prea poate să fi fost printre lecturile Sultanei.

Este posibil, de asemenea, ca prenumele noului-născut să fi fost dat după Alexandru I, Țarul Rusiei (1777-1825), protectorul Ortodoxiei, cel de la care grecii eteriști așteptau sprijin pentru eliberarea Eladei și fundarea unei Grecii moderne, eliberate de sub stăpânirea Imperiului Otoman. De altfel, prenumele de „Neculai” și „Alexandru”, deosebit de frecvente în onomastica moldovenească din secolul al XIX - lea, pot fi puse pe seama unei mode prilejuite de onomastica țarilor ruși din acea epocă.”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Prognosis: negative

Cătălin ONOFREI

Prognosis: negative

Tratamentul se amână după moartea pacientului.

Filmuletul zilei

opinii

Visuri pietrificate

Briscan ZARA

Visuri pietrificate

Credem fără urmă de îndoială în ceva, chiar dacă nu are nici cea mai mică legătură cu realitatea, pentru că aşa am fost educaţi, pentru că toţi ceilalţi cred, pentru că nu există nimic care să contrazică această credinţă care ne dă confort, încredere, mulţumire, siguranţă, şi chiar dacă adevărul ni se revelează într-un mod logic sau evident, palpabil, implacabil, covârşitor de clar, noi tot nu îl recunoaştem, pentru că nu vrem.

Unirea ca axă a istoriei noastre

Mihai DORIN

Unirea ca axă a istoriei noastre

Unirea este incontestabil axa istoriei noastre moderne, întrucât de realizarea ei depindea existenţa naţională. Ea s-a construit pe existenţa unei premise - unitatea neamului şi a unei realităţi dramatice - risipirea neamului. Din îngemănarea acestora a rezultat metoda la care a recurs generaţia unirii, şi anume aceea de a pune istoria să lucreze astfel încât risipirea să fie înlocuită cu unitatea. 

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

Nichita DANILOV

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

… a fost atras nu de latura angelică, ci de latura demonică a lucrurilor, încercând să scoată la lumină o parte din întunericul ce sălăşluieşte-n om. Pe domnia sa nu l-au obsedat îngerii, ci demonii, creaturile diforme ce populează zi de zi, clipă de clipă, gândurile muritorilor, insuflându-le tot felul de patimi (pofte) şi vicii.

pulspulspuls

Nea Măricel, prins la mijloc în ‘şto-uri, de colegi

Nea Măricel, prins la mijloc în ‘şto-uri, de colegi

Iată, stimaţi telespectatori, ce ne trimite un cetitor fidel înregimentat politic, pe poşta rubricuţei, cu Archibald Tănase la adrisant: poza de care se face cea mai mare panaramă în interiorul filialei partidoiului ieşean în ultimele zile! 

Caricatura zilei

Defilare cu distanțare

www.haidalacafeasiceai.ro

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.