În timp ce alte județe au reușit să atragă mai mulți vizitatori, consolidându-și poziția pe harta turismului românesc, capitala Moldovei pare să fi pierdut teren. În 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul turiștilor sosiți în unitățile de cazare din România a crescut cu 4,5% față de 2023. Iașul, cu o scădere anuală cu 8,7% a numărului de turiști, a avut a patra cea mai proastă evoluție.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Concret, dacă în 2023 județul Iași a atras 402.770 de turiști, în 2024 numărul acestora a scăzut la 367.767. De remarcat e și faptul că din 98 de comune, orașe și municipii, doar 19 au raportat sosiri turistice în unități de cazare în 2024 (față de 21 în 2023).

Unde a fost cea mai drastică scădere din județ?

Scăderea cea mai dramatică a fost resimțită în special în municipiul Iași, care a pierdut 34.708 turiști (- 9,26%), ceea ce indică faptul că orașul a fost principalul responsabil pentru declinul județean. Evoluția negativă ridică semne de întrebare, având în vedere că Iașul este un centru cultural, universitar și religios de prim rang.

Cauzele acestui declin ar putea include lipsa unor evenimente de mare anvergură care să atragă turiști, concurența puternică din partea altor orașe sau o strategie de promovare insuficient de agresivă. În plus, infrastructura turistică ar putea avea nevoie de îmbunătățiri pentru a oferi vizitatorilor o experiență mai atractivă și mai confortabilă.

Pe de altă parte, anumite localități au reușit să atragă mai mulți vizitatori. Orașul Târgu Frumos a înregistrat cea mai mare creștere procentuală, de 87,17%, atrăgând 2.976 de turiști în 2024, cu 1.386 mai mulți față de anul precedent. Creșteri semnificative s-au mai înregistrat în Miroslava (+49,08%), Răducăneni (+69,57%), Movileni (+21,15%) și Municipiul Pașcani (+19,41%). Țibănești, care în 2023 nu figura în statistici, a atras 166 de turiști în 2024, ceea ce poate indica o nouă dezvoltare turistică în zonă.

În contrast, Popricani a suferit cea mai mare scădere procentuală, pierzând 88,44% din turiștii săi, urmat de Bivolari, unde numărul turiștilor a scăzut la zero. De asemenea, Valea Lupului, o localitate apropiată de municipiu, a înregistrat o scădere importantă de 22,16%, pierzând 1.241 turiști, iar Mogoșești-Siret a pierdut 482 de turiști (-33,99%).

Per ansamblu, deși există câteva puncte de creștere, tendința generală a județului este descendentă, ceea ce necesită măsuri urgente pentru revitalizarea turismului, în special în municipiul Iași.

Regiunea Nord-Est: Creșteri și scăderi contrastante

În Regiunea Nord-Est, situația este variabilă. Suceava a reușit să crească cu 3,11%, ajungând la 548.435 de turiști, confirmându-și statutul de destinație turistică importantă datorită Bucovinei și patrimoniului cultural-religios. Neamțul a avut o creștere de 6,08%, ajungând la 301.095 de sosiri, ceea ce sugerează o îmbunătățire a atractivității turistice a județului. Bacăul și Botoșaniul au crescut cu 2,68% și 6,04%, în timp ce Vasluiul a înregistrat o scădere de 1,74%, o pierdere relativ mică față de declinul abrupt al Iașului.

Turismul românesc în 2024: Creștere globală, dar cu mari diferențe între destinații

 La nivel național, turismul a înregistrat o creștere globală de 4,52%, ceea ce sugerează un interes mai mare al vizitatorilor pentru destinațiile din România. În total, în 2024 s-au înregistrat 14.263.724 de sosiri în structurile de primire turistică, comparativ cu 13.647.267 turiști în 2023. Această evoluție pozitivă demonstrează că turismul își menține o tendință ascendentă, însă cu mari diferențe între județe.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Giurgiu, unde numărul de turiști a explodat cu 38,64%, ajungând la 42.335 de sosiri, urmat de Argeș, care a crescut cu 33,56%, atingând 347.195 de turiști. Hunedoara și Tulcea au avut, de asemenea, creșteri remarcabile, de 23,85% și 22,20%, confirmând atractivitatea acestor județe pentru turiști. Această tendință poate fi explicată printr-o mai bună promovare a obiectivelor turistice, îmbunătățirea infrastructurii și organizarea de evenimente care au atras vizitatori.

Un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat

La polul opus, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Vrancea, unde turismul a suferit un recul de 15,53%, coborând la 52.726 de sosiri. Teleorman și Dâmbovița au avut, de asemenea, scăderi majore, de 12,13% și 11,90%, ceea ce arată dificultăți semnificative în atragerea vizitatorilor. Aceste județe nu sunt, în mod tradițional, destinații turistice importante, dar regresul accentuat ridică întrebări cu privire la oportunitățile nevalorificate sau la lipsa unei strategii eficiente de dezvoltare turistică. A patra cea mai mare scădere a fost a județului Iași, de 8,7%.

Concluzionând, scăderea turismului în Iași, în condițiile în care la nivel național trendul este ascendent, este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Deși alte județe din Regiunea Nord-Est au reușit să mențină sau să crească numărul vizitatorilor, Iașul a pierdut un număr semnificativ de turiști, ceea ce poate indica probleme în promovare, infrastructură sau oferta turistică. Având în vedere că orașul este un important centru cultural și academic, este esențial ca autoritățile și operatorii din turism să analizeze cauzele acestui declin și să implementeze măsuri pentru a inversa tendința. Fără o strategie clară și coerentă, Iașul riscă să piardă și mai mult teren în competiția cu alte destinații turistice din România.

Publicitate și alte recomandări video