De ce amână tinerii lucrurile importante? Psihoterapeut ieșean:„Teama de eșec în cele mai multe cazuri”. Patru sfaturi

Psihoterapeutul Raluca Gînju a explicat, pentru „Ziarul de Iași”, că procrastinarea nu este doar despre organizare slabă sau lene, ci un proces psihologic complex, în care emoțiile, perfecționismul, anxietatea și teama de eșec joacă un rol major.

„Acest comportament nu este doar despre o slabă gestionare a timpului, ci este profund înrădăcinat în reglarea emoțională și în prejudecățile cognitive ale persoanei. Înțelegerea procrastinării necesită explorarea acestor mecanisme psihologice de bază, care implică adesea perfecționism excesiv, anxietate și teamă de eșec”, a declarat specialistul.

• Citește și: Școli de vară pentru copii: activități distractive pentru dezvoltarea personală și profesională a adolescentului tău (P)

O autoamăgire subtilă

De asemenea, Raluca Gînju a menționat că acest comportament presupune o autoamăgire subtilă, în care mintea înlocuiește sarcinile importante cu altele mai puțin relevante, pentru a evita disconfortul emoțional asociat cu responsabilitatea reală.

„Mecanismul procrastinării urmărește un tipar bazat pe vinovăție sau disconfort pentru neefectuarea unei anumite acțiuni, urmate de compensare prin îndeplinirea unei sarcini mai puțin relevante și, apoi, justificarea neîndeplinirii sarcinii inițiale prin implicarea în alte lucruri; altfel spus, auto-amăgire prin îndeplinirea unor sarcini diferite. Adolescenții, aflându-se într-un stadiu critic de dezvoltare, sunt deosebit de vulnerabili la aceste modele, ceea ce face esențială înțelegerea în profunzime a procrastinării. După cum se menționează și într-un articol științific foarte recent (n.r. – 2024, Tomorrow Never Comes: The Risks of Procrastination for Adolescent Health), aproximativ 20-25% din populația generală tinde să procrastineze, iar aceste procente cresc semnificativ în mediul educațional”, a adăugat specialistul.

Raluca Gînju, psihoterapeut

Același studiu precizează că 98% dintre adolescenți procrastinează, 60% la un nivel ridicat și 10% la un nivel foarte ridicat.

,,Studiul confirmă ceea ce se observă deja în practică, anume că procrastinarea este un fenomen mult mai pronunțat în rândul adolescenților decât în rândul persoanelor adulte, și asta datorită nivelului de dezvoltare cognitivă și emoțională specifice acestei vârste”, a precizat psihoterapeutul.

Totodată, procrastinarea poate lua forme variate, de la amânarea temelor școlare sau chiar nerealizarea lor („Nu fac azi tema la română, am timp și mâine.”), la evitarea responsabilităților legate de activitățile extrașcolare sau chiar sociale.

Cauzele procrastinării la adolescenți

Cauzele, identificate atât de literatura științifică, cât și prin prisma cazuisticii din cabinet, sunt multiple și includ: frica de eșec, lipsa de motivație, lipsa abilității de a-și organiza timpul, anxietate, perfecționismul, utilizarea excesivă a tehnologiei.

„Unul dintre cele mai comune motive pentru care adolescenții procrastinează este teama de eșec. Frica de a nu îndeplini cerințele școlare sau de a nu performa conform propriilor așteptărilor sau ale celor din jur poate fi paralizantă. Se instalează gânduri negative și autocritice precum:«Ce se întâmplă dacă nu iau un 10? O să-i dezamăgesc pe părinții mei» sau «Nu cred că o să pot învăța tot ce trebuie pentru examen» – și pot fi atât de puternice încât să îi determine pe tineri să evite orice activitate legată de școală sau examene”, a adăugat aceasta.

• Citește și: Când pleci din familie și te muți la casa ta? Frustrările tinerilor în căutare de rost în viață – explicațiile unui psihoterapeut ieșean

Procrastinarea se poate instala în rândul tinerilor și din lipsa de motivație, care duce către căutarea altor activități care aduc o satisfacție imediată. Adesea, ei nu sunt suficient de motivați pentru a finaliza sarcini care nu le stârnesc interesul sau care nu par a fi importante pentru viitorul lor.

De ce tot amână tinerii treburile importante?

„Un adolescent care nu vede utilitatea rezolvării unei teme la matematică o poate amâna, considerând-o mai puțin relevantă în contextul intereselor sale personale, cum ar fi să iasă cu băieții la fotbal. În asemenea cazuri, procrastinarea nu este o chestiune de a nu ști ce trebuie făcut, ci mai degrabă de a nu vedea sensul activității respective”, a explicat psihoterapeutul.

Și lipsa abilității de a-și organiza timpul este strâns legată de apariția procrastinării. Mulți tineri nu au învățat încă, cum să își gestioneze timpul eficient și să își stabilească priorități, astfel sarcinile pot părea pentru ei copleșitoare, și se pot simți depășiți și stresați.

„În loc să abordeze o sarcină pas cu pas, tinerii tind să amâne complet, iar aceasta se poate transforma într-un obicei dăunător. Atunci când sarcinile sunt amânate în mod constant, tinerii se pot trezi în fața unui examen pentru care nu s-au pregătit suficient sau temele le rămân neterminate din cauza lipsei de timp. Atunci când timpul devine un factor limitativ, adolescentul este nevoit să învețe în grabă, fără o înțelegere profundă a subiectului”, a menționat Raluca Gînju.

Aceste comportamente au ca rezultat note scăzute, ceea ce, pe termen lung, poate duce la scăderea motivației și a încrederii în abilitățile lor.

„Anxietatea joacă și ea un rol esențial, creând un cerc procrastinare-anxietate-depresie, unde întârzierea inițială induce anxietate, care, la rândul său, întărește procrastinarea și poate duce în cele din urmă la depresie. Acest cerc vicios este fără sfârșit pentru că tinerii cu un fond anxios sunt predispuși să amâne în mod voluntar, iar amânarea hrănește anxietatea și anxietatea întărește procrastinarea. Cercul acesta poate determina o situație cronică, ducând în unele cazuri la depresie”, a subliniat aceasta.

Perfecționismul se caracterizează prin stabilirea unor standarde nerealiste și a unor autoevaluări critice, ceea ce duce adesea la amânare, deoarece persoanele evită sarcinile pe care se tem că nu le pot îndeplini perfect.

„De aceea, tinerii care speră să aibă tema perfectă, răspunsul perfect și sunt mereu nemulțumiți de ceea ce fac, vor ajunge să analizeze mult și, în ultimă instanță să amâne.

Statisticile, precum și practica din cabinet indică și faptul că, creșterea timpului petrecut în fața ecranului adolescenților este legată de rate mai mari de amânare, calitate mai slabă a somnului și, implicit, rezultate școlare reduse”, a conchis specialistul.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Sfaturile psihoterapeutului

Impactul psihologic al acestor comportamente nu poate fi subestimat, tocmai de aceea specialistul a propus câteva sfaturi utile pentru adolescenții care tind să amâne sarcinile constant:

• Împărțirea sarcinilor mari în pași mici: Când o sarcină pare copleșitoare, adolescenții pot să o descompună în segmente mai mici și să se concentreze pe un singur pas pe rând („Ce etapă a acestui proiect mi se pare mai ușor de abordat?”). Acest lucru reduce sentimentul de copleșire și face procesul mai ușor de gestionat, trebuie doar să înceapă de undeva;
• Tehnica Pomodoro pentru gestionarea timpului: Conform studiilor recente(2024) această tehnică este eficientă în combaterea procrastinării și îmbunătățirea concentrării. ​Această presupune lucrul concentrat timp de 25 de minute, urmat de o pauză scurtă de 5 minute. Alternarea dintre muncă și pauză îi ajută pe adolescenți să își mențină atenția și să evite senzația de epuizare;
• Stabilirea unor obiective realiste și motivaționale: Există mai multe studii efectuate care subliniază că autoreglarea academică, inclusiv stabilirea de obiective, are un impact pozitiv asupra reducerii procrastinării și îmbunătățirii performanței educaționale. Adică, adolescenții sunt mai predispuși să finalizeze sarcinile dacă au un scop clar și înțeleg beneficiile pe termen lung. În loc să vadă o temă ca pe o obligație, o pot percepe ca pe un pas important către succesul lor academic sau profesional;
• Participarea la ședințe de psihoterapie individuală și/sau de grup pentru înțelegerea mecanismului procrastinării.

Publicitate și alte recomandări video