Caută 
Cum se impun birourile mici de arhitectură în fața coloșilor din Iași? Fost arhitect-șef al orașului: „Tinerii intră direct în haos”
De ce nu ne place adesea Iașul? Fost arhitect șef: Piața locală de proiecte nu e competitivă, e fără stil, haotică. Cum te impui ca tânăr arhitect
10 MIN
În Iași, marile proiecte ajung de cele mai multe ori pe mâna firmelor consacrate, iar arhitecții mai tineri au acces limitat la lucrări de anvergură. „Ziarul de Iași” și-a propus să vadă cum reușesc să își facă loc în piață cei care nu sunt chiar la început de drum, dar încă întâmpină dificultăți în a obține astfel de contracte. O situație care, cel mai probabil, nu se limitează doar la județul nostru.
Am stat de vorbă cu trei arhitecți din Iași: Mara Sandu, Ileea-Lavinia Dorin-Grosu și Adrian Duca. Deși nu sunt la început de carieră, încă resimt dificultăți în a obține proiecte mari și a-și consolida poziția în domeniu.
Fostul arhitect-șef al municipiului Iași, Ionel Oancea, și Sebastian Săvescu, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) Iași, ne-au explicat ce factori influențează această situație și ce soluții ar putea exista.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Cum „se luptă” birourile mici într-o piață dominată de nume mari?
Adrian Duca activează în domeniu de 17 ani, iar din 2021 conduce firma de arhitectură AD Birou Arhitectură și Design. Înainte de această firmă, a mai avut un birou înființat în 2013. Deși nu e la început de drum, încă se lovește de aceleași obstacole ca mulți tineri din breaslă: accesul la proiecte mari este aproape imposibil pentru birourile mici. Piața este concentrată în mâinile câtorva companii mari, care au resursele și relațiile necesare pentru a domina licitațiile și colaborările cu dezvoltatorii, este de părere arhitectul ieșean.
„Procesul e foarte nobil, păcat că l-am transformat «într-o strigare la piață»”
„Mediul este unul dificil. Piața este concentrată în mâinile câtorva companii mari care au resursele și relațiile necesare pentru a obține majoritatea proiectelor publice și private mari. Pentru noi, birourile mici, competiția este inegală. Deseori, autoritățile și dezvoltatorii aleg siguranța unui nume mare, în loc să ofere o șansă noilor veniți sau firmelor mai mici, fără să își pună problema calității proiectelor și relației dintre arhitect și client”, a declarat arhitectul Adrian Duca pentru „Ziarul de Iași”.
Aceste obstacole nu sunt noi pentru el. Și-a început cariera devreme, dar a văzut de aproape cât de greu le este celor care pornesc fără sprijin.
„M-am angajat la un birou de arhitectură de pe vremea când eram în anul III de facultate, să spunem că mi-a fost ușor, dar pentru cei care se angajează după ce încheie cu facultatea este destul de greu, pentru că majoritatea angajatorilor, dacă nu chiar toți, te tratează ca pe un sclav, bani puțini, muncă foarte multă, înveți doar din ce ți se spune să faci, respect nu există deloc. Meseria de arhitect, procesul de arhitectură este unul foarte nobil, păcat că l-am transformat noi «într-o strigare la piață», spune Adrian Duca.
Desigur, provocările nu se limitează doar la începutul de drum, ci se resimt și după mulți ani în relația cu autoritățile și dezvoltatorii locali. Deși există dorința de a colabora, licitațiile publice și alte condiții nu sunt întotdeauna favorabile pentru firmele mici, spune el.
Favoritismul de casă: cum licitațiile publice și parteneriatele locale favorizează marile companii
„Licitațiile publice sunt adesea gândite în așa fel încât să favorizeze firmele mari, fie prin cerințe stricte, fie prin alocarea unor resurse pe care noi nu le putem justifica. În sectorul privat, colaborarea cu dezvoltatorii locali este mai ușor de realizat, dar și aici există o tendință de a alege firme care au deja o reputație solidă sau firme care «aparțin casei»”, consideră arhitectul ieșean.
El spune că biroul lor de arhitectură se diferențiază prin creativitate și atenție la detalii și, chiar dacă proiectele mari sunt rare, au reușit să câștige astfel de contracte prin recomandări și colaborări cu alte birouri mici. În ceea ce privește un anumit tip de proiecte mai accesibile pentru birourile mici, arhitectul Adrian Duca este de părere că proiectele rezidențiale unifamiliale și spațiile comerciale mici sunt cele mai accesibile. „Clienții din aceste segmente caută adesea soluții personalizate, iar relația directă cu arhitectul reprezintă un avantaj.”
Clienții, tot mai atenți la buget
În legătură cu evoluția prețurilor pentru serviciile de arhitectură și design interior, el spune că prețurile au crescut, dar nu suficient pentru a acoperi costurile ridicate ale materialelor și serviciilor. Clienții sunt din ce în ce mai atenți la buget, iar negocierile devin o parte esențială a procesului.
„Din păcate, mulți dintre aceștia nu realizează că economia nu se face la serviciile de proiectare, ci în cadrul procesului de proiectare”, atrage atenția Adrian Duca.
Arhitectul ieșean a spus că printre ultimele proiecte pe care le-a realizat au fost extinderi de ferme zootehnice prin programul AFIR, iar clienți precum Ted Farm SRL și TDI Dairy Farm au beneficiat de serviciile lor.
Ce spune fostul arhitect-șef al orașului Iași
Arhitectul Ionel Oancea, fost arhitect-șef al municipiului Iași și fondatorul firmei de arhitectură ARTCA, nu se sfiește să condamne starea arhitecturii din Iași și din întreaga țară, pe care o descrie drept un fenomen haotic și fără o direcție clară. El spune că tinerii arhitecți sunt „aruncați direct în haos” și nu au niciun cadru de învățare sau de comunicare eficientă, ceea ce face ca arhitectura să nu fie apreciată la adevărata ei valoare.
„Arhitecții, indiferent de vârstă, riscă să se piardă în anonimat”
„Arhitectura este artă a comunicării”, spune Ionel Oancea, și fără un sistem coerent, aceasta nu poate să evolueze. Mai mult, el critică piața de proiecte din Iași, care nu este competitivă și nu reflectă un stil arhitectural local, iar arhitecții, indiferent de vârstă, riscă să se piardă în anonimat.
„Piaţa de proiecte din Iaşi nu e competitivă. Dimpotrivă, sunt foarte puţine realizări de arhitectură în ciuda volumului mare de construcţii. Practic nu există ierarhii, nu sunt modele, nu există un stil specific Iaşului sau cel puţin un mod local de a rezolva problemele specifice de arhitectură. Prin urmare, în această incoerenţă valorică arhitecţii fie ei mari sau mici, ne referim la vârstă, se pierd în anonimat. Şi asta se întâmplă întrucât nu există un public cunoscător. Ce-ar fi să facem un sondaj în public, să vedem cât de cunoscută este arhitectura ca profesie şi cât de bine înţelege publicul virtuţile arhitecturii?”, explică fostul arhitect-șef al orașului Iași. El afirmă că nu orice clădire utilitară este arhitectură, ci acele construcții care sunt gândite să aducă un plus de sens și valoare comunității.
„Din această perspectivă nu se poate vorbi de arhitectură în Iaşi şi, în general, în ţară, întrucât fenomenul este haotic, scăpat de sub control, fără ierarhii valorice şi fără înţelegere critică. Ȋn acest context tinerii arhitecţi, pe lângă faptul că şi-au ales o profesie grea, tributară perfecţionării şi învăţării permanente, sunt aruncaţi direct în haos, unde orice fel de comunicare este imposibilă”, spune arhitectul Ionel Oancea.
„Începutul nu a fost nici foarte greu, nici foarte ușor”
Mara Sandu și Ileea-Lavinia Dorin-Grosu, arhitecte și fondatoarele firmei de arhitectură SMIG Ideas, activează în domeniu din 2016. Au absolvit studiile în anul 2013, respectiv 2018, iar în această formulă lucrează din anul 2016. De atunci și până acum au realizat proiecte pentru diverse restaurante, clinici medicale, sedii de firmă și florării.
„Începutul nu a fost nici foarte greu, nici foarte ușor, dar ne-a motivat dorința de a pune în practică ideile noastre creative și de a ne perfecționa cu fiecare proiect. În prezent, avem un număr semnificativ de clienți mulțumiți, care ne recomandă cu încredere sau revin cu noi proiecte, în funcție de nevoile lor”, ne explică Mara Sandu.
Referitor la mediul actual de lucru pentru arhitecții aflați la început de drum sau pentru birourile de arhitectură mici, ea spune că este plin de provocări.
„Accesul la proiecte este influențat de factori precum reputația, conexiunile profesionale și competitivitatea pieței. Totodată, succesul depinde de adaptabilitatea la cerințele clienților, de capacitatea de a învăța continuu și de a rămâne la curent cu tendințele și tehnologiile din domeniu”, ne-a spus tânăra arhitectă din Iași.
Speranța moare ultima: „Birourile mici pot câștiga proiecte mari”
Ileea crede că birourile mici au șanse reale de a câștiga proiecte mari, datorită flexibilității și capacității de a personaliza soluțiile oferite.
„Competența, creativitatea și un portofoliu bine definit sunt factori care pot face diferența, iar costurile competitive reprezintă adesea un avantaj suplimentar. În plus, specializarea pe anumite tipuri de proiecte poate ajuta birourile mici să își creeze o nișă bine definită”, a afirmat Ileea.
Ea consideră că birourile mici pot colabora între ele pentru a gestiona proiecte mari.
„În cazul nostru, fiind specializați pe arhitectură de interior, am colaborat adesea cu birouri de arhitectură care au realizat partea de DTAC (n.r.- Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire). Acest tip de parteneriat permite o distribuire eficientă a sarcinilor și un rezultat final de înaltă calitate”, ne explică tânăra arhitectă.
Prețuri în pas cu inflația
Mara aduce în discuție și colaborarea cu autoritățile sau cu dezvoltatorii locali.
„Colaborarea depinde adesea de tipul și dimensiunea proiectului, dar și de notorietatea biroului. Dezvoltatorii și autoritățile apreciază profesionalismul și experiența, iar un portofoliu solid poate face diferența în stabilirea unor astfel de parteneriate. De obicei, colaborările se bazează pe recomandări, iar adaptabilitatea și capacitatea de a înțelege nevoile specifice ale clienților sunt esențiale”, este de părere Mara Sandu.
Ea spune ca prețurile pentru serviciile de arhitectură și design interior au crescut în ultima perioadă în ritm cu inflația, dar, bineînțeles, variază în funcție de regiune.
„În orașele cu un potențial economic ridicat, precum București, Cluj sau Brașov, prețurile sunt mai mari. Totuși, nu există un tarif standard, deoarece costurile variază în funcție de experiența echipei, complexitatea proiectului și disponibilitatea arhitecților”, explică arhitecta din Iași.
Vicepreședintele OAR Iași: „Nu mai e o meserie la care mergi la 9.00 și pleci liniștit la 17.00”
Sebastian Săvescu, arhitect și vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România (OAR) Iași, cofondator al firmei de arhitectură SAM Ideas, are o experiență de peste 18 ani în domeniu și vine cu câteva sfaturi pentru tinerii arhitecți care doresc să își construiască un loc pe piață.
El susține că tinerii ar trebui să abordeze fiecare proiect ca pe o oportunitate de creștere personală și inovare, nu doar ca pe o sursă de venit. De asemenea, vicepreședintele OAR Iași afirmă că participarea la conferințe reprezintă o ocazie de a acumula experiență de la cei care au parcurs căi similare și au obținut succes.
„Arhitectura presupune mult mai mult decât concepte, randări și animații”
Un alt punct important este investiția în dezvoltarea personală, dar și în instrumentele de management al biroului și al proiectelor. „Când vrei să devii arhitect independent, arhitectura nu mai e o meserie la care mergi la 9.00 și pleci liniștit la 17.00”, spune vicepreședintele OAR Iași, ci este o activitate ce implică mult mai mult timp și dedicare.
„Talentul și entuziasmul nu pot compensa experiența decât pe termen scurt”, iar arhitectura presupune mult mai mult decât concepte, randări și animații. Presupune capacitatea de a gestiona investiții mari, de a oferi soluții rapide și de a crea încredere clientului. „Clienții caută profesioniști care să le gestioneze investițiile”, a accentuat Sebastian Săvescu.
Tinerii arhitecți trebuie să investească în stagii de calitate
La rândul său, arhitectul Ionel Oancea spune că tinerii trebuie să-şi aleagă atelierul şi arhitectul pentru stagiu cu grijă şi să nu se mulţumească cu numai doi ani de stagiu înainte de a lucra pe cont propriu.
„Arhitectura înseamnă muncă de echipă, inter şi multidisciplinară şi este posibilă numai în echipe bine rodate”, afirmă fostul arhitect-șef al Iașului.
El compară arhitectura cu medicina, arătând că ambele domenii necesită nu doar studii teoretice, ci și experiență practică semnificativă după absolvirea facultății. Deși în timpul studiilor universitare tinerii nu au contact direct cu realitatea complexă a arhitecturii adevărate, după doar doi ani de stagiu într-un atelier cu experiență abia reușesc să îndeplinească roluri de bază, cum ar fi cel de desenatori tehnici, atrage atenția arhitectul Ionel Oancea.
Câte firme cu activități de arhitectură sunt în județul Iași
Acesta mai spune că tot mai puțini arhitecți sunt dispuși sau capabili să transmită eficient experiența lor noilor generații, într-un context în care totul pare să fie gestionat în funcție de profit.
Și, dacă tot vorbim despre câștiguri, în anul 2023, cel mai recent an pentru care au fost depuse bilanțurile, în județul Iași erau 284 de firme de arhitectură. Au înregistrat o cifră de afaceri totală de 113,21 milioane lei (22,8 milioane de euro) și un profit brut de 41,35 milioane lei (8,3 milioane de euro).
Totuși, doar 146 dintre aceste firme au avut venituri pozitive, iar 50 dintre ele au depășit pragul de 100.000 de euro în afaceri. Mai puțin de 30 au reușit să atingă 200.000 de euro.
Publicitate și alte recomandări video
