Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Facturile la gaze naturale și energie electrică nu vor scădea mai devreme de 2023-2024, arată estimările specialiștilor. De ce au crescut atât de mult? Guvernul nu a reușit să compenseze măririle, spre nemulțumirea populației. Prin urmare, politicienii au găsit alți vinovați.
Site-ul PressHUB a demontat, împreună cu expertul în energie Ana Otilia Nuțu, reprezentat al Expert Forum, patru mituri lansate pe piață de la începerea crizei de energie.
Mitul 1 – Certificatele verzi, impuse la nivel european, au scumpit facturile
Ana Otilia Nuțu: Fals. Prețurile nu au crescut din cauza creșterii tarifelor pentru certificatele de emisii. Când se măresc prețurile la certificatele de emisii, creșterea nu se duce integral în prețuri.
Din contră, prețurile la aceste certificate au crescut din cauza creșterii prețurilor gazelor naturale la nivel mondial. Mecanismul european de tranzacționare a certificatelor de emisii se bazează pe limitarea emisiilor produse într-un an, adică companiile trebuie să cumpere certificate pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit, iar numărul de certificate este limitat.
În momentul în care a crescut foarte mult prețul gazelor, producătorii de energie care folosesc această resursă și-au redus producția și s-a produs mai mult pe cărbune, ceea ce a crescut emisiile de CO2 și a amplificat bătaia cumpărătorilor de certificate pentru a le achiziționa.
Nu există nici o dovadă, chiar s-a investigat, că facturile la energie ar fi crescut ca urmare a unor speculații sau a unui comportament ciudat în piață. Este pur și simplu o consecință a creșterii prețului gazelor.
Mitul 2 – Politica verde a Comisiei Europene, foarte dură, a determinat creșterea prețurilor la energie
Fals. Prețurile la energie electrică sunt împinse în sus, în acest moment de faptul că este obținută din gaze și cărbune, căci acești producători sunt ultimii intrați în piață, iar prețurile se aliniază la prețurile impuse de acești producători.
Soluția, pe termen mediu, nu va fi să continuăm să depindem de combustibili fosili, ci să accelerăm investițiile în resurse regenerabile. Se spune că energia regenerabilă este nesigură și intermitentă. Este adevărat, dar lucrurile se schimbă semnificativ și apar mecanisme mai flexibile care pot compensa faptul că nu bate vântul sau nu e soare.
Comisia Europeană alocă bani mulți pentru dezvoltarea bateriilor de stocare, există mecanisme prin care se gestionează fluctuațiile ofertei, din cerere flexibilă, există o insistență mare pentru stimularea micilor producători de energie, localizați, comunități în care oameni și afaceri se aliază și găsesc o sursă locală de energie.
Mitul 3 – Liberalizarea pieței de energie din România a determinat o creștere artificială a facturilor
Fals. Dacă nu am fi avut o piață liberalizată, de undeva trebuia să cumpărăm energie, iar o bună parte din energia consumată în România vine din importuri. A scăzut în România producția internă de energie electrică și de gaze naturale și, cumva, ar fi trebuit să ne adaptăm, chiar cu o piață reglementată, la condițiile internaționale.
Dar ce s-a liberalizat: consumatorii non-casnici au fost liberalizați încă din 2016-2017. În anul 2020 și la începutul anului 2021 s-au liberalizat prețurile și pentru consumatorii casnici. La acel moment, liberalizarea pieței pentru gaze a determinat o scădere bruscă a prețullui cu circa 27% pentru casnici, reducere care s-a menținut până în iunie 2021.
Un an de zile cu prețuri sistematic mai mici.
După iunie, prețurile la gaze naturale au crescut în linie cu ce s-a întâmplat în regiune. Iar creșterea s-a dus întâi la consumatorii non-casnici, cel puțin până în noiembrie, așa încât principalii afectați au fost consumatorii industriali.
Iar asta ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult, pentru că o bună parte din cererea industrială a scăzut foarte mult de la finalul anului trecut. Ceea ce înseamnă producție industrială mai mică, reducerea PIB și inflație mai mare.
Consumatorii casnici vor simți costruile crescute la energie nu doar din facturi, cât mai ales prin inflație, care va lovi la buzunar prin mărirea prețurilor la celelalte produse.
Politicile noastre în domeniul energiei sunt proaste de foarte multă vreme. Dividendele de la companiile energetice se duc la bugetele statului, într-un singur an au fost distribuite 50%, în rest au fost luate 90-99% la stat. Și evident că nu rămân bani de retehnologizări.
Există, pe lângă banii pe care i-ar face companiile din profit, și foarte mulți bani europeni, pe care nu reușim să îi investim în modernizarea sistemului energetic.
Vedem eterna poveste cu centrala de la Iernut, care trebuia să fie gata în 2019 și nu e, plus Fondul de Modernizare, pentru care deja se estimează că ar fi disponibile circa 10 miliarde de euro și care sunt special pentru investiții în energie curată.
Autoritățile trebuie să facă proiecte bune de modernizare. Dar nu se face și ne iluzionăm dacă credem că securitatea energetică a țării ar fi fost mai bună dacă păstram acele capacități de producție construite în anii 60-70.
Noi am descurajat tot ce se putea în materie de investiții în sectorul de energie. Există interes privat pentru investiții în energie, dar totul este blocat, și apar doar idei de plafonare, reglementare a prețurilor sau supraimpozitare.
De fapt, reglementarea a blocat investițiile. În plus, este foarte greu să obții avizele tehnice de racordare de operatorii de transport sau distribuție.
Despre exploatarea gazelor din Marea Neagră discutăm de mai bine de zece ani, deși puteam să le scoatem de anul acesta. Deci, este exclusiv vina noastră.
Citeşte mai mult pe presshub.ro
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |