De ce banii primiți într-o singură tranșă la pensie și milionul de locuințe ieftine promise de George Simion au în comun aceeași capcană

Și totuși, în această imagine strălucitoare se ascunde un cadou otrăvit, cum inspirat avertizează Radu Crăciun, președintele Asociației Pensiilor Administrate Privat.

Imaginați-vă că primiți o ploaie torențială în mijlocul deșertului. Instantaneu vă bucurați de fiecare picătură, dar dacă nu știți să construiți un mic bazin, apa se pierde repede în nisip. Așa se întâmplă și cu mulți bani câștigați peste noapte: entuziasmul inițial se evaporă dacă nu avem un plan. Nu suntem toți antreprenori, contabili sau oameni care gestionează investiții. Pentru majoritatea, banii dispar repede pe cheltuieli impulsive, vacanțe sau mici plăceri care par importante pe moment. Plata integrală a Pilonului II ar putea avea exact același efect: un câștig spectaculos, dar fără o gestionare atentă ceea ce trebuia să fie un sprijin stabil la bătrânețe se poate risipi. Pentru că banii, odată retrași în bloc, dispar ca o ploaie de vară. E suficient un șir de decizii neinspirate, un capriciu, o nevoie medicală sau o investiție nereușită și tot ceea ce trebuia să asigure o bătrânețe liniștită se evaporă, acel „sac de bani” care părea inepuizabil se va consuma.

Și ce rămâne după? Doar pensia de stat, mai mică decât ar fi putut fi, pentru că o parte din contribuții au fost deviate către Pilonul II tocmai pentru a o completa lunar. Este diferența dintre a primi lunar un plus de câteva sute de lei, constant, timp de ani buni, și a arunca pe masă, într-o clipă, o rezervă pe care nimeni nu garantează că o vei gospodări cu înțelepciune. Este ca diferența dintre a primi o livadă care rodește an de an și a o tăia pentru a vinde lemnul într-o singură toamnă. Pe moment pare un câștig uriaș, dar apoi rămâi cu pământul gol.

De aceea, logica plăților lunare nu este o formalitate lipsită de sens. Ea face ca pensia privată să-și îndeplinească rolul firesc, acela de a compensa scăderea pensiei publice, asigurând o stabilitate lunară. O plată unică nu doar că ar compromite acest echilibru, dar ar bloca orice încercare ulterioară de a crește contribuțiile la Pilonul II. Dacă nici Radu Crăciun, care explică mecanismele financiare ale pensiilor private mai bine decât oricine, nu ne-ar lămuri, atunci probabil că nimeni altcineva nu o va face.

„Contribuția la Pilonul II este dedusă din contribuția la bugetul public de pensii. Asta înseamnă că pensia publică este micșorată într-o anumită măsură pentru ca Pilonul II, gândit ca fiind complementar al sistemului public (Pilonul I), va completa suma lipsă cu supramăsură. Spun «cu supramăsură» deoarece, spre deosebire de Pilonul I, banii din Pilonul II sunt multiplicați prin investire”, este explicația lui.

Evident, de câte ori apare un sac cu bani în spațiul public, politicienii români nu întârzie să își facă simțită prezența. Ideea de a oferi posibilitatea retragerii integrale a banilor – o plată unică, spectaculoasă, cu iz de cadou electoral – este unul dintre aceste artificii. Și nu este întâmplător că exact în preajma unor decizii politice importante asemenea propuneri capătă voce. Adevărat, alegerile au trecut, dar nu ar fi exclus ca, pe viitor, plata unică a Pilonului II să fie readusă în discuție. Ce politician nu și-ar dori să intre în campanie electorală promițându-ți „banii tăi, aici și acum”?

Problema este că, odată pusă în practică, această promisiune strălucitoare poate lăsa în urmă un sistem slăbit și pe oameni fără protecția pe termen lung pe care Pilonul II a fost construit să o ofere.

De fapt, promisiunile lui George Simion în campania electorală despre case la 35.000 de euro – nu una, nu două, ci un milion – și ideea unei plăți unice din Pilonul II au în comun același mecanism și aceeași capcană: atrag atenția și stârnesc entuziasm, dar nu țin cont de realitatea sustenabilă. În Pilonul II, plata integrală poate rupe echilibrul unui mecanism care funcționează, la fel cum casele promise de Simion ar fi rămas doar în discursul electoral, chiar dacă el ar fi ajuns președinte.

Vorbind astăzi despre Pilonul II, mă bazez pe experiența acumulată în ultimii doi ani în care am urmărit pas cu pas evoluția pensiei publice, analizând fiecare schimbare a legii și impactul ei asupra celor care depind de acest sistem. În ultimul an, am scris aproape zilnic despre pensii, însă acum nu este despre a spune oamenilor ce să facă cu banii lor. Ci, mai degrabă, este o invitație de a trece peste seducția banilor de moment și de a descoperi mecanismul unui sistem care, deși nu este perfect, aduce siguranță pe termen lung.

Publicitate și alte recomandări video