Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În ultimii ani, aproape că ne-am obișnuit cu desele semnale venite din partea celor care monitorizează concentrațiile de particule fine în aerul orașului. Ritmul vieții cotidiene nu ne lasă să sesizăm ceea ce respirăm, deși în dese rânduri prindem mirosuri plăcute sau mai puțin plăcute. Diferența o resimt cei care intră în oraș, iar de multe ori ea este și vizibilă.
Norul de praf care a plutit timp de câteva zile deasupra Iașului, săptămâna trecută, a atras atenția tocmai din acest motiv: pentru că era foarte vizibil, mai ales în unele perioade ale zilei.
Meteo Moldova, pagina de Facebook care a explicat în detaliu fenomenul, menționează originea particulelor – zona de stepă dintre Marea Neagră și Marea Caspică, de la nord de Caucaz. Iar faptul că, purtate de vânt, au căzut inclusiv peste orașul nostru, este un fenomen caracteristic pentru estul României.
CITESTE SI: FOTO: Fenomen bizar care sluţeşte oraşul! De ce se usucă teii din Iaşi în toiul verii?
„Situația nu poate fi considerată una de poluare. Este o situație naturală, dată de circulația atmosferică în curs și de condițiile particulare ale perioadei. Mai mult, poluarea nu este deloc invazivă, creșterea concentrațiilor de PM10 nefiind însoțită de o creștere a concentrațiilor cu adevărat periculoase de PM2.5”, preciza la debutul „invaziei” de praf dinspre est coordonatorul paginii menționate, conf. dr. Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie Iași.
Ulterior, concentrația particulelor cu diametrul mai mic de 10 microni (respectiv o sutime de milimetru), așa-numitele PM10, a luat-o razna.
Marțea și vinerea trecute, măsurătorile unor stații ale Agenției de Protecție a Mediului Iași, dar și ale celor din proiectul „Strop de aer”, derulat de Universitatea Tehnică, au dat rezultate din categoria „foarte rău” (APM), respectiv au depășit nivelul maxim admis de 50 de micrograme/metru cub. În schimb, așa cum a anticipat Lucian Sfîcă, într-adevăr concentrația particulelor mai mici (PM2.5) nu a crescut peste limita admisă.
Dar norul a trecut, iar orașul a rămas cu praful lui obișnuit. Posesorii de autovehicule îl remarcă zilnic, indiferent dacă parcarea e la stradă sau după blocuri. Cel mai bun indicator în acest sens este numărul spălătoriilor – automate sau manuale – care funcționează în municipiu: peste 40. Cele din vestul Europei nu sunt la fel de profitabile.
„Se construiește mult”, este răspunsul cel mai des primit. Și, într-adevăr, se refac străzi, se construiesc imobile de birouri și locuințe, iar de multe ori se demolează clădiri vechi ca să facă loc celor noi. Toate aceste activități generează praf.
„Traficul greu trece prin mijlocul Iașului”, este al doilea motiv, cel puțin la fel de important ca primul. Stația de monitorizare a calității aerului amplasată în Podul de Piatră a fost, până să înceteze să funcționeze în iulie, cea mai greu încercată dintre cele șase amplasate în municipiu și în jur.
În fine, anul acesta mai mult decât în alți ani, spațiile verzi uscate și-au adus și ele contribuția la masa de praf ridicat în aer.
La solicitarea noastră, cei de la Agenția de Protecție a Mediului ne-au prezentat și alte motive pentru care ieșenii sunt nevoiți să-și spele mașinile mai des decât vest-europenii, dincolo de condițiile climatice diferite și alți factori naturali care pot influența calitatea aerului – cum ar fi ploile mai abundente și iernile mai blânde din vest, comparativ cu perioadele de secetă și temperaturile scăzute din timpul iernii în zona Moldovei.
Astfel, calitatea aerului depinde de transportul urban (pondere diferită a modurilor de transport în deplasările urbane: mașina personală comparativ cu transportul public, multimodal, electric, micromobilitate; starea infrastructurii de transport, vechimea parcului auto; periurbanizarea și soluțiile de mobilitate durabilă aplicate), încălzirea rezidențială (combustibili fosili vs. surse regenerabile, eficiența energetică a clădirilor), activitățile economice (profilul economic al orașului, importanța acordată tehnologiei verzi și accesul la acestea).
„Dar sursele și factorii favorizanți sau agravanți pentru calitatea aerului stau sub umbrela și depind de politicile publice și capacitatea administrativă, de nivelul de educație și responsabilitate față de mediu al autorităților și populației”, conchide răspunsul APM Iași.
Zilele „prăfuite” de la sfârșitul lunii august. Se observă cum concentrațiile de PM10 nu au fost urmate de creșteri ale particulelor mai mici, PM2.5.
Cuvinte cheie: + nor, praf, explicatie, iasi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |