De ce în România prețul la energia electrică este mai mare decât în Vest. Ungaria, unul dintre motive
România înregistrează în aceste zile pe piața bursieră spot prețuri la energie electrică peste media țărilor europene, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Acest lucru este cauzat de mai mulți factori interni și externi, pe care îi detaliază într-o analiză publicată miercuri pe pagina sa de Facebook.
Factorii care au influențat prețurile în ultima perioadă, în viziunea ministrului:
-
- producția scăzută de energie eoliană în România și țările vecine a generat diferențe de preț pe PZU (piața spot – n.r.) între țara noastră și țările din Vest;
- interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe ENTSO-E (rețeaua europeană de transport energie – n.r.);
- la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;
- noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelungit cu o lună vs cea planificată;
- în luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria;
- indisponibilitatea unei linii-cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum și de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud-estul Europei;
- în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune față de temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;
- fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU prețuri mari în orele în care nu este producție din solar (în special în vârful de seară). Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic;
- debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;
- în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;
- gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiți să facem față oricăror situații care pot apărea în lunile următoare;
- se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui – 1.000 MW, oprirea a două unități nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1.000 MW, importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1.500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1.700 MW, și oprirea planificată a unității 1 de la Cernavodă – 700 MW, care a fost repusă în funcțiune pe data de 29 iunie.
Mai mult, pe Hotnews
Publicitate și alte recomandări video