Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident între 1990 şi 2020 au fost subiectul celei mai recente dezbateri online organizate de Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. În fiecare lună, ultima zi de marţi constituie momentul unei asemenea dezbateri pe câte un subiect important pentru regiune din domeniile geografie/ infrastructură, dinamică socială, educaţie, alocaţie bugetară, combaterea emigraţiei. Cea de marţea trecută a încercat să găsească răspunsul la întrebarea „De ce nu se întorc migranţii?”. „Pentru că nu avem strategii, nu avem politici în domeniu, în raport cu politici de dezvoltare”, a răspuns, concis, prof. dr. Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti, specializat în migraţie şi dezvoltare regional-comunitară. „Avem nevoie ca de apă de aceste strategii, dar şi de schimbări structurale”, a adăugat el. Profesorul a preferat să numească „exod”, în loc de migraţie, valul de plecări din România de după 1989.
Profesorul Dumitru Sandu a prezentat o hartă în care majoritatea judeţelor Moldovei (Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui, Bacău, Vrancea şi Galaţi), alături de Covasna, Dâmboviţa şi Sălaj, au pierdut cel mai mult din populaţie prin plecarea locuitorilor în străinătate. Pentru Suceava şi Neamţ, profesorul a explicat că decalajul dintre nivelul de viaţă din mediul urban şi din mediul rural este mai mic, acesta fiind o cauză importantă a migraţiei. Totuşi, depopularea rurală sub impactul migraţiei rămâne o trăsătură specifică Moldovei, a subliniat el.
Dacă îmbătrânirea demografică este mai puţin concentrată în Moldova, comparativ cu alte zone din ţară chiar mai puţin afectate de fenomenul migraţiei - cum e sudul ţării între Olt şi Călăraşi/Ialomiţa, consecinţele asupra potenţialului de dezvoltare economică sunt mai accentuate în est. Plecarea masivă în străinătate se resimte cel mai mult în comunele judeţelor Botoşani, Bacău şi Galaţi, a spus profesorul Sandu. „Contează nu doar câţi pleacă, dar şi cine pleacă - tineri, oameni cu spirit antreprenorial - astfel că mai multe întreprinderi nu au mai putut să funcţioneze”, a explicat el.
Poate fi migraţia controlată?
O migraţie instituţionalizată, circulatorie, ar limita plecările definitive, a arătat profesorul. El a pledat şi pentru descentralizarea administrativă, ca să se poată lua soluţii mai repede la nivel local. De asemenea, funcţionarea instituţiilor publice, promovarea meritocratică şi reducerea corupţiei sunt motive pentru scăderea migraţiei, în special pentru cei cu studii medii şi superioare, a sintetizat profesorul Sandu ce se află în spatele ideii „vrem o ţară ca afară”. O expunere matematică pe fluxurile migratorii a fost prezentată apoi de George Ţurcănaşu, lect. dr. la Facultatea ieşeană de Geografie. Astfel, în prima parte a intervalului, cea mai mare amploare a fenomenului migraţiei s-a înregistrat în Moldova subcarpatică, în estul şi nordul Transilvaniei. Ulterior, sursa emigraţiei s-a restrâns la axa judeţelor din vestul Moldovei, prelungită însă prin Galaţi până la Tulcea, şi la trei judeţe din nordul Transilvaniei.
„Nu suntem capabili să contabilizăm numărul celor plecaţi”, a menţionat el o problemă mai veche, arătând în schimb spre numărul mare al celor care figurează în statisticile oficiale cu domiciliul în ţară, dar care sunt plecaţi demult. „Cei care vin în Moldova nu vin să stea, ci vin să plece”, a spus George Ţurcănaşu, referindu-se la moldovenii de peste Prut care „se mută” aici doar ca să recâştige cetăţenia română. El a remarcat şi decalajul de dezvoltare între Moldova şi vestul ţării, explicată prin lipsa infrastructurii moderne de transport şi prin graniţa ermetică de pe Prut, „ceea ce face ca această provincie să fie privită ca o fundătură”. De la Forum Internazionale ed Europeo di Ricerche sull'Immigrazione din Torino, antropologul Pietro Cingolani vede alte probleme. Astfel, „emigranţii români nu sunt recunoscuţi de România atunci când emigrează, nu sunt recunoscuţi de ţările în care imigrează (precum Italia) şi, când se întorc în România, sunt din nou respinşi”, a remarcat el în cadrul dezbaterii.
„Dacă ţara merge bine şi devine atractivă, se întorc. Dacă nu, nu”
În paralel cu discuţiile online, mai multe comentarii venite inclusiv din afara ţării au prezentat situaţii concrete. „Situaţia este asemănătoare economicului. Cerere şi ofertă. Dacă ţara merge bine şi devine atractivă, se întorc. Dacă nu, doar poveste, nu se întoarce nimeni”, a scris unul dintre miile de oameni care au urmărit discuţiile. Pe de altă parte, „statul român ar trebui să investească mai mult în sănătatea mentală a populaţiei”.
E greu de spus că se va schimba ceva în viitorul imediat. „Exodul resurselor umane, exodul profesioniştilor continuă. Cele mai bune echipe din lume au aproape mereu câte un român în echipă. Ei dezvoltă economia ţărilor de adopţie, pe când România se scufundă în mediocritate şi lipsă de profesionalism, în nepotism, pile şi relaţii, care ţin experţii existenţi în linia a treia, nu a doua”, remarcă, cu ceva mai mult realism, unul dintre comentariile postate.
Hărțile au fost realizate de prof. dr. Dumitru Sandu și de lect.dr. George Țurcănașu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |