De ce răbdarea copiilor e tot mai mică? Expunerea la ecrane: riscuri și soluții. Sfaturile unui cunoscut psiholog ieșean

Această expunere excesivă la tehnologie nu doar că afectează dezvoltarea fizică și emoțională a celor mici, dar poate avea și repercusiuni asupra comportamentului social și academic. Irina Mitrea, psiholog clinician principal la Institutul de Psihiatrie „Socola“, afirmă că statul prelungit la calculator poate conduce la anxietate și depresie, din cauza izolării pe care copiii o aleg.

„Pentru un copil de gimnaziu, expunerea la ecrane nu ar trebui să depășească aproximativ o oră și jumătate până la două ore pe zi. Este recomandat să petreacă mai mult timp făcând alte activități, precum plimbări în aer liber, citit, interacționând direct cu prietenii, socializând și comunicând în viața reală, nu în mediul virtual”, a declarat psihologul.

Poate afecta și capacitatea de a avea răbdare

Irina Mitrea subliniază că statul prelungit la calculator poate conduce la anxietate și depresie, din cauza izolării pe care copiii o aleg. Aceasta poate afecta și capacitatea de a avea răbdare, deoarece în mediul virtual totul se întâmplă rapid, iar copiii încep să nu mai aibă răbdare și să nu se concentreze pe activitățile zilnice, care au alt ritm. De asemenea, psihologul precizează că utilizarea prelungită a calculatorului, mai ales înainte de culcare, poate duce la probleme cu somnul, din cauza expunerii la lumină și a timpului îndelungat petrecut în fața ecranului.

• Citiți și: Dependența de rețele sociale a tinerilor: care sunt primele victime? Specialist ieșean: „Le afectează viitoarea adaptare pe piața muncii”

Copiii care petrec prea mult timp online încep să aibă dificultăți în a interacționa și a comunica în lumea reală. În mediul virtual, pot purta o mască, dar în viața reală nu pot ascunde slăbiciunile și defectele, ceea ce poate duce la relații mai puțin armonioase. Totodată, pot apărea și performanțe școlare scăzute, superficialitate în gândire și alte probleme legate de dezvoltarea lor.

Sub sloganul „Mai multă viață, mai puține ecrane!”, Institutul Național de Sănătate Publică își concentrează atenția asupra promovării sănătății mintale, organizând la nivel național campania „Dependența de ecrane, noua provocare a erei digitale; cum o gestionăm?” în perioada ianuarie – februarie 2025.

„Sănătatea mintală reprezintă o componentă esențială a stării de bine, fiind definită nu doar prin absența bolilor, ci și prin abilitatea unei persoane de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională. Organizația Mondială a Sănătății o descrie drept bunăstarea mentală care le permite indivizilor să facă față stresului cotidian, să își dezvolte abilitățile, să învețe, să lucreze și să aducă contribuții valoroase comunității lor. În orice moment al vieții, un cumul de factori individuali, familiali, comunitari și structurali poate contribui la protejarea sau subminarea sănătății mintale”, au transmis reprezentanții INSP.

Un comportament compulsiv similar cu consumul de droguri

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), dezvoltarea tehnologică a generat o tendință în creștere, mai ales în rândul tinerilor, de a reduce comunicarea față în față, ceea ce a sporit îngrijorările legate de dependența de ecrane. Din ce în ce mai multe studii asociază dependența de tehnologie, în special în rândul elevilor, cu diverse tulburări psihologice legate de dezvoltare. Unele cercetări sugerează că utilizarea excesivă și necontrolată a tehnologiilor digitale, fie online, fie offline, poate fi considerată un comportament compulsiv similar cu consumul de substanțe precum drogurile sau alcoolul și poate duce la dezvoltarea unei forme de dependență cunoscută sub denumirea de „dependență tehnologică”.

Întrebată care ar fi soluțiile pentru prevenirea dependenței de ecrane, Irina Mitrea recomandă ca, în primul rând, părinții să discute deschis cu copiii într-un mediu relaxat și armonios, explicându-le consecințele acestei dependențe. În al doilea rând, pentru copiii mai mici, este important ca părinții să petreacă timp împreună cu ei și să le propună activități, deoarece mulți copii se retrag în fața calculatorului tocmai din cauza lipsei de interacțiune cu părinții. Psihologul spune că, în multe cazuri, părinții sunt ocupați cu munca și nu pot să petreacă suficient timp cu copiii lor, iar aceștia ajung să se refugieze în mediul virtual. Pe lângă activități comune, părinții ar trebui să îi încurajeze pe copii să petreacă timp în aer liber și să interacționeze în viața reală cu familia, vecinii, prietenii și cunoscuții. De asemenea, să le recomande să citească și să se implice în alte activități mult mai sănătoase.

Sondajul de opinie Eurobarometru privind sănătatea mintală din octombrie 2023 arată că:

• 46% dintre respondenți s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoțională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate);
• 89% dintre respondenți consideră că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca și promovarea sănătății fizice;
• 54% dintre respondenții cu o problemă de sănătate mintală nu au primit ajutor de la un profesionist.

Problemele de sănătate mintală sunt mai răspândite la grupele de vârstă mai tinere: 59% la 16-24 ani, 56% la 25-39 ani, 48% la 40-54 ani, 35% la 55 ani și peste;

Respondenții consideră că cei mai importanți factori care contribuie la menținerea unei bune sănătăți mintale, sunt condițiile de viață (60%), urmate de securitatea financiară (53%), activitatea fizică și contactul social (ambele 41%);

 Cele mai frecvent diagnosticate boli ale sănătății mintale

Profilul de țară din anul 2023 în ceea ce privește situația stării de sănătate arată că România înregistrează cea mai scăzută prevalență a afecțiunilor de sănătate mintală în rândul țărilor UE, aspect care se poate datora neînregistrării și neraportării diagnosticelor de tulburare mintală sau de comportament. Cu toate acestea, în România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.

• Citiți și: Specialiști ieșeni despre dependența virtuală la copii. Părinții ar trebui să le impună limite chiar și după 14 ani

Potrivit Tabloului Sănătății Mintale în România din anul 2023, raport al Consiliului Economic și Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulților din România sunt tulburările de anxietate (3.8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9% prevalența), datele fiind provenite din studii realizate cu eșantioane reprezentative.

Publicitate și alte recomandări video