De ce râd românii de morții și bolnavii de Covid
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 04.12.2021

De ce râd românii de morții și bolnavii de Covid

GALERIE
spital
  • spital
- +

Trei persoane - mama, tata și fiul, mor de Covid. Ziarele scriu despre dramă și distribuie povestea pe Facebook. Mulți dintre cei care văd postarea se amuză și interacționează cu laugh. Haha.

Cazul poate fi multiplicat de sute de ori în această perioadă când, pe Facebook, a apărut o falie între „vacciniști” și „nevacciniști”, între românii care se tem de Covid și cei care nu „cred” în virus. Unii condamnă, ceilalți tratează moartea cu cinism și sunt de părere că medicii epuizați sunt niște actori, iar spitalele niște scene de teatru. În semenii lor vaccinați văd niște naivi, dacă nu niște dușmani, iar îndemnurile la vaccinare sunt văzute ca niște ofense, scrie romania.europalibera.

Europa Liberă a analizat zeci de postări de pe Facebook din ultima perioadă referitoare la drama sanitară prin care trece România. Postări despre persoane care au murit din cauza Covid, despre secțiile ATI supraaglomerate sau despre avertismentele unor specialiști privind urmările valului IV, într-o țară care pierde zilnic câteva sute de cetățeni în fața unui virus care nu poate fi tratat cu umor.

Unul dintre laitmotivele acestor postări este smiley, un emoticon folosit pe rețelele sociale sau pe serviciile de mesagerie pentru a exprima amuzamentul. Cel puțin 1 din 10 români care interacționează la știrile despre moartea sau suferința altor semeni provocată de Covid se amuză pe Facebook când le citesc.

Specialiștii în sociologie și psihologie spun că în spatele acestui cinism, aparent doar virtual, se ascunde un cocktail de cauze: neîncredere, ignoranță, lipsă de empatie, fanatism, autoprotecție etc.

Monopol de adevăr
„Spitalele sunt pline, pacientii sunt lăsați să aștepte în ambulanțe care stau la coadă”, e titlul unei postări de pe pagina de Facebook a Observator, referitoare la situația sanitară complicată prin care trece România.

Materialul prezintă imagini cu ambulanțele invocate și mărturii ale unor medici care spun că bolnavii riscă să moară pentru că nu mai are cine să îi trateze. Peste 2.000 din cele peste 7.000 de interacțiuni cu emoticoane de la această postare au fost de amuzament.Un alt exemplu, de pe pagina de Facebook a Digi 24: „Medic, despre ce urmează: Sunt şase săptămâni în care vom suferi precum câinii, plânsetul va răsuna pe străzi”. Postarea are aproape o mie de interacțiuni, 1 din 10 de amuzament.

Nici cazurile concrete nu îi conving pe coronasceptici. „Un tânăr de 20 de ani, fără comorbidități, dar nevaccinat, a murit de Covid 19 în ultimele 24 de ore”, 133 de interacțiuni cu emoticoane, 37 cu ????. Exemplele pot continua și sunt întărite de comentariile postate în subsolul acestor știri, unde mesajele de îngrijorare sau de empatie se pierd în vacarmul celor în care medicii sunt numiți „criminali”, jurnaliștii „cumpărați”, pandemia – o făcătură.

Ce vină are statul?
Gelu Duminică, sociolog, găsește patru explicații pentru numărul mare de români care se amuză la astfel de nenorociri. Prima e cea a neîncrederii în virus a unei mari părți a populației.

„După cum ați văzut, orice postare despre virus antagonizează. Fiecare consideră că deține adevărul și fiecare îl consideră pe celălalt purtător al fake-newsului. Vacciniștii îi consideră pe nevacciniști ca îmbuibați de fake-news, nevaccinișții îi cataloghează pe ceilalți la fel. Fiecare consideră că el deține adevărul”, spune Gelu Duminică.

Explicațiile acestuia continuă: unii români au obiceiul de a confunda ironia cu responsabilitatea sau sunt fataliști.

„’Așa a vrut Dumnezeu’ ascunde nu numai credința, ci mai degrabă slaba responsabilitate pe care ne-o asumăm. Inclusiv în privința propriei vieți. (…) În momentul în care soarta guvernează, dispare responsabilitatea”, mai arată Duminică.O ultimă explicație, cea mai dureroasă, oferită de sociolog este lipsa de respect. „Nu suntem obișnuiți să-l respectăm și pe celălalt, mai ales când are o opinie diferită. Aici vorbim și de o parte, și de alta a dialogului. Și intervine caterinca ca formă supremă de umilire, de arătare a cât de slabi interlectual sunt ceilalți”.

Ciprian Iftimoaei, lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, susține și el că printre caracteristicile des întâlnite la români se numără și cea de a lua în derâdere aspectele serioase care țin de viața noastră sau a celor din jur.

„Ni se pare că tot ce e mai rău se întâmplă altora sau la alții, că nouă nu ni se poate întâmpla”, consideră spociologul, care găsește o vină importantă pentru situația de față și statului.

Textul integral, pe romania.europalibera.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ar fi prea frumos

Nicolae GRECU

Ar fi prea frumos

În noul format al Cupei Davis, extrem de ofertant, echipa României are o mică şansă de a participa la masa bogaţilor.

Filmuletul zilei

opinii

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (IV)

Eugen MUNTEANU

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (IV)

Autorul continuă seria distincţiilor între editarea ştiinţifică a textelor vechi şi diortosirea periodică a cărţilor întrebuinţate în serviciul liturgic.

O zi cu Părintele Florescu

pr. Constantin STURZU

O zi cu Părintele Florescu

Un eveniment editorial: publicarea volumului "Lumea ca o zi de vineri. Din jurnalul unui preot misionar" (Editura Doxologia, Iaşi, 2021). Nu e puţin lucru să publici azi o carte cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei şi cu un cuvânt înainte entuziast al lui Andrei Pleşu, care constată că în paginile lucrării se împleteşte "cu atâta naturaleţe cateheza cu libertatea spirituală, cu surpriza (nearogantă) a interpretării, cu experienţa de viaţă şi, când e cazul, cu umorul" (p. 10). Dar, când este vorba de Părintele Ioan-Florin Florescu, pe mine - din 1997, de când l-am cunoscut - nu mă mai miră nimic. În sensul bun, curat. Precum sunt "uimirea şi cutremurul" (p. 55), cele care ne ţin vii în Biserică.

Altfel

arh. Ionel OANCEA

Altfel

Am reiterat în acest spaţiu povestea proiectelor publice de amploare pentru a releva complexitatea lor. Marele proiect de reabilitare a centrului istoric din Oradea a durat peste cincisprezece ani. Pentru ca un asemenea proiect public să aibă sorţi de izbândă este necesară punerea la punct în detaliu a mecanismelor economice, juridice şi tehnice. Ele înseamnă, între multe altele, negocieri dificile între partenerii implicaţi direct în proiect, dar şi acceptarea lui de comunitate.

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Cântecel de sezon

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.