De ce romanul? (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

De ce romanul? (I)

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

A trecut de mult vremea întrebării simptomatic reluate pe atunci „De ce nu avem roman?”. În zilele noastre mai că-ţi vine să (te) întrebi, în faţa producţiei de titluri, altceva: dar oare chiar avem atât de mulţi romancieri? Asta, înainte de a-i citi? După lectură, schimbând ceea ce e de schimbat: oare cum s-o fi explicând iluzia atâtor „romancieri” despre ceea ce scriu ai? Pentru că, la drept vorbind, proporţia de autentice romane din „avalanşa” editorială readuce percepţia realităţii la adevărata şi onesta ei măsură.

Nu se întâmplă numai pe la noi, ci mai pretutindeni în lume. Piaţa de carte din Franţa, aidoma celei din Germania şi Marea Britanie, la dimensiunile ei şi cea de peste Ocean, sunt invadate de noianul de apariţii simptomatic dominate ca, beletristică, de roman vs. poezie, proză scurtă, dramaturgie. Deloc întâmplător: cel puţin în mare vorbind, mai puţin orgolios decât poezia/ lirica, mai puţin artist şi rafinat decât short fiction, mult mai disponibil unor tentative de sinteze inedite, de viziune şi artă, „plebeianul” (cândva) şi proteicul (mereu) roman are de partea sa favoarea publicului cititor - cumpărător, ca şi pe aceea a editorilor şi e de înţeles că, la rândul lor, şi autorii, dornici de triunfuri/ consacrări personale, tot „acolo”, pe terenul lui, al astfel răsfăţatului novel, „se bat” să-şi satisfacă ambiţiile, să-şi tranşeze rivalităţile, să se impună, să se detaşeze din „pluton” (ce „pluton”? cogeamite „armată” de combatanţi visând la propria celebritate viitoare!). Şi încă: la cât de mare e „cota” manuscriselor acceptate/ editate, dincolo de filtrul selecţiei, se poate uşor bănui ce „tsunami” de candidaturi ia cu asalt, iniţial, „redutele” editoriale, pentru care alegerea în vederea publicării implică şi riscurile de business editorial.

Nu e aşadar nici o mirare că producţia de romane datorată autorilor şi editorilor pare (şi în parte chiar este) una „torenţială”. Editurile serioase, temeinice, îşi susţin şi „cresc” autorii. Un coeficient aparte în imaginea de ansamblu revine şi unei „pedagogii” editoriale, una de fineţe a exigenţelor stimulative chiar dacă adesea faima unor mari publishing houses le vine acestora nu dintr-o asemenea „modelare” răbdătoare, de durată, a „protejaţilor” proprii (da, se mai întâmplă şi „miracole”), ci fie flair-ului unor editori cu calităţi de head hunters, fie pur şi simplu norocului unor debutanţi „născuţi” gata „consacraţi”. În mare, tabloul este al unei competiţii/ emulaţii în climatul unor paşnice „bătălii” pentru succese, best sales asigură, funcţional (inclusiv financiar) binomul autor/ editor, în vreme ce faima durabilă, consacrarea, perena evaluare înaltă nu ţin de best sellers, ci de „breşele” făcute în materie de gust, profunzime şi artă, datorate capodoperelor, acelor scrieri care nu se vând uşor, au nevoie de o durată a modelării unei alte receptivităţi decât cea deja existentă, inerţială.

Între scriitorii înşişi, ca şi printre editori, sunt şi exigenţe intransigenţe, care nu ezită să noteze, sec şi fără cruţare, un mare procent (majoritatea) din revărsarea de apariţii editorial drept „literatură” mediocră (ba, încă, şi mai sarcastic, uneori chiar „maculatură”): de pildă, atâtea „romane” de un mai mult sau mai puţin disimulat biografism (în fond inferior, atât adevăratului roman, cât şi unei memorialistici cultivate cu francheţe şi luciditate); la fel de iluzorii ca fiction de calitate, foarte numeroasele scrieri-mixtură de social, politic („angajare”) şi, scăldând deopotrivă aceşti doi „versanţi” constitutivi, ideologizare cât încape (şi încape, nu glumă: a gogo). Dacă astfel de „categorii” sunt doar simulacre de roman, atunci care ar fi, la polul opus lor, proba vocaţiei reale pentru roman, sinteză de viziune şi artă, de o audienţă perenă şi universală? Cu certitudine, substanţialitatea existenţială a omenescului captat în raporturile definitorii cu experienţele revelatoare de esenţe şi valori, cu o vigoare a creaţiei de personaje şi fictional worlds care problematizează inexistenţa, alegerile şi reacţiile conştiinţei, energii şi vulnerabilităţi, tot atâtea calităţi care să inducă un climat reflexiv (de interogaţie) al lecturii - ea însăşi fapt de viaţă, o anume experienţă a unor decantări de profunzime, de sens - „întrebare”, nu teză.

Ceea ce lipseşte enorm de multor „romane”, inclusiv „de succes” şi cu recordurile lor de statistici ale best sellers, este exact această substanţialitate şi vigoare a narativităţii lor, miza complexă, morală (nu „moralizantă”) şi ontologică, a situării fiinţei umane în lume, în tensiune cu îngrădirile şi rigidităţile acesteia, cu proliferanta paletă de moduri ale pervertirilor „seducătoare” şi ale trăirilor inautentice (de ontos ratat, şi nu doar vulnerabil, ci automistificator cel mai adesea: cioranienele leurres. Romanul e, poate, „permisiv”/ „concesiv” şi disponibil multor tentative de înnoire, dar vitalitatea lui estetică şi o nobleţe de fond ţin de accesul lui la „ţesătura” (textus) de raporturi complexe în care apare implicată şi astfel testată în tensiunile diegezei, fiinţa omul. Criza romanului e una a acestui ce ontologic, şi nu de stil al lui cum.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Italia sau Finlanda?

Nicolae GRECU

Italia sau Finlanda?

Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

Îndemnuri de la Maica Siluana

pr. Constantin STURZU

Îndemnuri de la Maica Siluana

Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

Perspectivă inversă

arh. Ionel OANCEA

Perspectivă inversă

O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

pulspulspuls

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

Caricatura zilei

Asta zebră!

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.