De ce s-a scumpit masiv energia?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

De ce s-a scumpit masiv energia?

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Între factorii cei mai importanţi sunt politicile „Green Deal” ale UE, decizii care din raţiuni ideologice, au promovat abordări nerealiste care ignoră realitatea de pe teren.

În ultima vreme alături de relatările non-stop despre pandemie şi vaccinuri a apărut un alt subiect care domină agenda publică: facturile la energie. PSD, AUR şi o bună parte din comentariile din spaţiul media au exploatat o temă de mare interes pentru populaţie pentru a lansa atacuri populiste la guvern şi a plânge demagogic pe umărul consumatorului vulnerabil. Sunt desigur şi lucruri care se pot reproşa şi guvernului, însă cauzele reale sunt în exterior. Dovadă că preţurile la energie au explodat peste tot în Europa. Iată, în Italia, facturile la electricitate au crescut cu 20 de procente în ultimul trimestru şi se aşteaptă să crească cu 40 de procente începând din octombrie. În Spania, preţurile la energie s-au triplat în ultima jumătate de an, ajungând la aproape 173 euro pe megawatt-oră. Iar decizia guvernului socialist de la Madrid de a plafona preţurile a provocat reacţii nervoase în piaţă. Companiile care operează reactoare nucleare, acestea produc o cincime din necesarul de energie electrică al ţării, au ameninţat chiar că le vor închide.

Şi Germania se confruntă cu o criză majoră. Preţul energiei a crescut de la 36 euro pe megawatt-oră în februarie 2021, la 164 euro pe megawatt-oră în septembrie. Iar un grup de lobby, DerMittelstand, care reprezintă în principal companiile germane mici şi mijlocii, a publicat rezultatul unui sondaj în care 97 de procente dintre membrii săi se aşteaptă ca preţul la energie să crească continuu în ultimii 5 ani, cu efecte severe asupra competitivităţii lor. „Dacă această tendinţă de creştere masivă a preţului electricităţii continuă, există pericolul real ca să asistăm la un exod al producţiei energo-intensive”, a declarat directorul DerMittelstand cotidianului Wall Street Journal. Lucrurile nu arată mai bine nici în Marea Britanie unde deja companiile care produc oţel sau îngrăşăminte au întrerupt parţial activitatea.

Temerea generală este aceea că exact în momentul în care se aştepta ca producţia industrială să revină la nivelul dinaintea pandemiei aceste preţuri explodate la energie vor avea un impact negativ major. Inclusiv în România, bineînţeles. Pentru că deşi până la urmă s-a votat în Parlament Legea Consumatorului Vulnerabil, cu care se laudă acum toate partidele politice, aceasta nu rezolvă problema de fond. O creştere generală a preţurilor atât în cazul produselor de larg consum, cât şi în alte domenii precum construcţiile, industria mobilei sau transporturile vor zgudui din temelii un mediu de afaceri oricum şubred şi vor induce un val general de scumpiri şi o inflaţie în creştere. După cum sublinia recent şi Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, această situaţie critică din piaţa de energie va fi un factor major în creşterea inflaţiei.

Dar cum s-a ajuns aici? Sunt mai mulţi factori în discuţie: creşterea accelerată a producţiei industriale în perioada post-pandemică, nivelul scăzut al rezervelor de gaz (care în Europa sunt la un nivel cu 18 procente mai scăzut faţă de media ultimilor 5 ani), o cerere masivă de energie în Asia şi o scădere accentuată a vîntului în perimetrul Mării Nordului, ceea ce înseamnă că energia furnizată de turbinele eoliene a scăzut dramatic. În consecinţă cererea de gaz a crescut brusc, unul dintre motivele pentru care preţul a explodat.

Ultimul factor merită o discuţie separată pentru că ilustrează miopia care a stat la baza unor decizii luate în UE, dar şi de Marea Britanie în privinţa energiei, în principal din raţiuni ideologice. Marea bătălie pentru „decarbonizare” sub presiunea unui agresiv curent ecologist ne-a adus, iată, în acest punct. Din 2016 încoace a fost redusă cu 40 de procente capacitatea de producere de energie de la centralele pe cărbune, multe fiind închise. În plus, nici energia nucleară nu este pe placul ecologiştilor aşa că atunci când nu bate vântul care să mişte turbinele eoliene sau când nu este soare pentru panourile solare sunt alternative puţine care să compenseze deficitul. Cum şi costul permiselor de carbon a crescut de peste două ori creşterea preţului la energie este inevitabilă. Este motivul pentru care premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a spus că impactul politicilor „verzi” ale UE în materie de energie va fi precizat explicit pe facturi.

Dacă se va merge orbeşte pe un „Green Deal” agresiv, aşa cum doreşte Bruxelles-ul, ne putem aştepta ca lucrurile să se înrăutăţească în continuare. Aşa se întâmplă atunci când ideologia are prioritate în faţa raţiunii. În ciuda propagandei enorme dacă ne uităm în istorie şi nu extragem convenabil perioade de timp pentru a lansa apoi scenarii catastrofice eventualul impact al omului asupra schimbărilor climatice este în cel mai bun caz minimal. Dacă s-ar informa cât de cât cei care acum sunt panicaţi de faptul că nivelul mării creşte cu 2-3 mm ar putea afla, de pildă, că doar cu 11 mii de ani în urmă actuala insulă Corfu era legată de continent. Schimbări climatice, cu mult mai dramatice faţă de cele actuale, au existat de când este şi Pământul. Aşa că, cu sau fără marile „Green Deal-uri”, ele se vor produce în continuare. De aceea este important să gestionăm aceste provocări inteligent nu în baza unor ameninţări imaginare sub stindardul „Salvării Planetei”. Numai că din păcate multe decizii se iau fără o analiză serioasă, în plan economic, pe termen mediu sau lung. Un exemplu tipic este achiziţia de autobuze electrice în oraşele noastre, prezentată în mass media drept un exemplu de decizie luminată şi responsabilă. Chiar cele mai performante au o autonomie de doar 120 km, iar partea critică este că acumulatorii, care costă aproape la fel de mult ca autobuzul, trebuie schimbaţi la 4 ani. Aşa că, chiar dacă le cumperi iniţial cu fonduri europene ajung destul de repede să reprezinte o povară pentru bugetele locale.

Va duce acest şoc al exploziei preţurilor la energie la o trezire la realitate la Bruxelles? E încă greu de spus. Unii înalţi oficiali din Comisia Europeană s-au arătat îngrijoraţi de reacţia din societate, unde deja există destule nemulţumiri şi în legătură cu gestiunea pandemiei. Deja Franţa a declarat că se opune introducerii permiselor de carbon în domeniul transporturilor. Soluţiile de moment, precum plafonarea temporară a preţurilor, nu rezolvă problema de fond a competitivităţii companiilor europene pe plan internaţional. În plus avem un impact şi pe zona de securitate. Darea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2 (mai sunt doar 10 mile de completat) va creşte dependenţa de Rusia şi va vulnerabiliza Ucraina şi Polonia. În primul trimestru din acest an importurile de gaz din Rusia reprezentau 50 de procente din total, mult peste cele din Norvegia (18 procente).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.