Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

De ce să finanţăm cultura?

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

Întrebarea de ce ar trebui să finanţăm artele şi cultura reapare, din când în când, în spaţiul public, mai ales comparativ cu alte domenii a căror prioritate sau stringenţă pare mai greu de contestat. 

De fiecare dată când se pune problema unor tăieri, primul buget afectat e cel al culturii. Iar acest lucru nu se întâmplă doar la Consiliul Judeţean Iaşi, care anul trecut nu a acordat nicio finanţare pe legea 350 pentru proiecte culturale, ci şi la case mai mari. În acelaşi spirit că arta ar fi un lux, una dintre primele mişcări pe care Trump ar fi vrut să le facă de la Casa Albă era desfiinţarea National Endowment for the Arts (NEA), înfiinţat în 1965. Din fericire, datorită atât protestelor intelectualilor, cât şi susţinerii ambelor partide din Congresul SUA, bugetul NEA chiar a crescut uşor în ultimii ani.

Mai ales după perioada de lockdown strict de la începutul pandemiei, rolul artelor şi culturii ar fi trebuit să devină mai clar. Fără cărţi, filme, muzică, galerii virtuale de artă, spectacole de teatru, dans sau operă înregistrate sau online, starea psihică individuală, dar şi la nivel colectiv, ar fi fost incomensurabil mai complicată. Cu toate acestea, într-un top al meseriilor inutile alcătuit de un tabloid britanic, cea de artist era pe primul loc.

Şi totuşi, de ce ar trebui să finanţăm cultura? În excelenta sa carte „Cultura română pe înţelesul patrioţilor”, Mircea Vasilescu îl invocă pe Victor Ginsburgh, un profesor belgian de economie. Acesta a propus o listă de raţionamente economice pentru sprijinirea culturii.

Cel mai vehiculat argument este că artele sunt un bun public, de care beneficiază nu doar cei care plătesc pentru el, ci şi cei care nu vor sau nu pot să contribuie (muzeele, patrimoniul) deoarece nu s-au născut încă. Fără sprijinul statului, s-ar produce mai puţină artă, ar costa mai mult şi puţini s-ar gândi la generaţiile următoare. Cultura este şi unul dintre principalii piloni ai identităţii naţionale, cu efecte civilizatoare sau de coeziune socială imposibil de măsurat comercial.

Artele produc efecte în sfera economică (HoReCa, turism, industrii adiacente). Comunităţile vibrante atrag turişti, resurse umane calificate, descurajează migraţia şi promovează capitalul cultural. În Marea Britanie, fiecare liră din cifra de afaceri a industriilor creative dublează efectul în economie prin veniturile indirecte şi induse. În SUA, pentru fiecare dolar primit finanţare, cultura generează venituri de 7-8 ori mai mari. Iar efectul construirii muzeului Guggenheim în oraşul spaniol post-industrial Bilbao a devenit un caz de manual pentru regenerare urbană prin cultură.

Un alt argument plasează artele ca un „merit good” (un bun merituos), în sensul în care consumatorii neinformaţi nu sunt capabili să-i evalueze toate beneficiile şi e nevoie de o expunere repetată, în timp, pentru a educa publicul.

Cultura trebuie să fie accesibilă şi consumatorilor cu venituri mici, care nu şi-ar permite accesul la forme ale culturii înalte, iar artiştii fără posibilităţi materiale trebuie să aibă şi ei o şansă de a se exprima. Cultura se transmite prin educaţie şi în familie, dar cum părinţii realizează inegal acest lucru, e nevoie de terţi pentru a o face eficient şi echitabil.

Un ultim argument adus de Ginsburgh este efectul Baumol: deşi productivitatea rămâne constantă, salariile se măresc. Astfel, un cvartet de coarde care cântă Beethoven are nevoie de acelaşi timp pentru a produce un rezultat similar, iar costurile cresc constant. Fără un sprijin extern, cvartetele şi alte forme de exprimare artistică ar dispărea. 

În final, adaug că articolul 33 din Constituţie precizează clar: „Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.”

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri