anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

De ce se distrug documente din Arhiva Națională Iași. Ce răspunde SRI la întrebările ziarului nostru

GALERIE
botosineanu
  • botosineanu
- +

”Ziarul de Iaşi” a publicat recent o serie de acuze privind abuzurile SRI şi „Doi şi-un sfert” în privinţa distrugerii documentelor din arhive.

Arhivistul ieşean Cătălin Botoşineanu, fost director al Arhivelor Naţionale, a scris despre abuzurile considerate de către acesta ca fiind făcute de către SRI şi „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Acesta a pus la dispoziţia redacţiei noastre articolul „O himeră şi un abuz legislativ. Documentele clasificate în cadrul Fondului Arhivistic Naţional”, publicate în revista Archiva Moldaviae, unde explică mai bine haosul legislativ din România pe baza căruia s-au pierdut deja aproape 30 de ani de documente istorice.

„Gestionând arhivele emise de instituţii ale puterii, controlezi, în mod evident, trecutul. Curios rămâne modul în care, într-un regim democratic, un serviciu secret îşi propune să instituie propriul control faţă de documente asupra cărora nu are drepturi de proprietate şi nici de deţinere legală”, a scris Cătălin Botoşineanu.

Acesta explică faptul că Arhivele Naţionale din România funcţionează după o lege din 1996, republicată în 2014, dar că Hotărârea de Guvern 585/2012 introduce o lipsă de concordanţă între termenele de păstrare, prevăzute în nomenclatoarele arhivistice, şi cele ale termenelor de clasificare sau distrugere. El spune şi că DGIPI - serviciul de securitate al MAI - a făcut presiuni asupra diferitor instituţii care au în arhive documente clasificate, iar soluţia acestora a fost simplă: au distrus documentele fiindcă exista „cadrul legal”. Arhivistul spune că în cadrul unor controale la Consiliul Judeţean Iaşi sau la Prefectura Iaşi i-a fost refuzat accesul la orice evidenţă a documentelor instituţiei din arhivele proprii fiindcă nu ar exista acceptul SRI şi al DGPI.

Arhivele Naţionale, somate să nu mai permită accesul la documente clasificate

A păţit-o chiar la Arhivele Naţionale: DGIPI au solicitat documente clasificate din arhivă, care existau acolo de zeci de ani, după ce au descoperit „riscuri de securitate”. „În ultimii doi ani, am asistat, în sensul HG 585, la solicitări al DGIPI, prin care ni se solicită liste de fonduri arhivistice, dosare şi acte clasificate existente în depozitele Arhivelor. Tonul era unul destul de imperativ. Nici mai mult nici mai puţin, în anul 2021 şi la începutul anului 2022, structuril DGIPI au controlat Arhivele judeţene, au constatat incidente de securitate în cazul folosirii unor documente clasificate. În general, au oferit un mesaj destul de clar, înţeles parţial de mulţi dintre arhivişti. Mesajul este acela al încetării atribuţiilor Arhivelor Naţionale asupra documentelor clasificate din Fondul AN, indiferent de perioada sau instituţia care le-a crea”, a scris Cătălin Botoşineanu.

El susţine în continuare că documentele care au fost clasificate în mod aleatoriu în perioada comunistă şi care sunt clasificate în zilele noastre, dar care trebuie să aibă şi termene de declasificare pentru a intra în domeniul public, sunt bucăţi de istorie, nu proprietatea unui serviciu secret.

„O societate democratică se construieşte prin accesul la informaţii”

„Informaţiile din aceste documente nu aduc atingere în niciun fel siguranţei naţionale. În schimb, sunt importante pentru cunoaşterea istoriei contemporane a acestei ţări. O societate democratică se construieşte prin accesul la informaţiile produse de către puterea politică, într-un timp cât mai sucrt după ce acestea nu mai sunt sensibile. Şi în state mai coerente din acest punct de vedere se pot docmenta întârzieri sau reţineri de a introduce documentele clasificate în circuitul public. Dar, oricât de târziu se produce, acest fapt este unul inevitabil”, conchide arhivistul în lucrarea sa.

Într-un răspuns oferit de către SRI către „Ziarul de Iaşi”, instituţia spune că nu a efectuat niciun fel de presiuni asupra instituţiilor publice sau private cu privire la documentele desemnate ca fiind clasificate. Mai mult, aceştia spun că lucrează la redarea propriei arhive către cetăţenii României.

„Documentele care, conform prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei în vigoare, privesc siguranţa, integritatea teritorială şi independenţa statului român nu pot fi date in cercetare decât după expirarea unui termen de 100 de ani de la crearea lor. De altfel, aşa cum am mai arătat, predarea întregii arhive pe care Serviciul o are in păstrare este unul din obiectivele actualei conduceri a instituţiei, intr-un proces complex de redare către cetăţenii României a dreptului de a avea acces la studierea arhivelor fostei Securităţi. Subliniem că SRI respectă dispoziţiile legale în vigoare şi nu are atribuţii de control sau de îndrumare a altor instituţii în ceea ce priveşte activitatea arhivistică a documentelor”, au transmis cei de la Biroul de Presă al SRI.

DGIPI nu a răspuns încă unei solicitări similare de a oferi un punct de vedere.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Metamorfozele lui Eugenides

Codrin Liviu CUȚITARU

Metamorfozele lui Eugenides

Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.