De ce se strică drumurile în fiecare iarnă? Un fenomen banal este cauza apariţiei gropilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 25.07.2021

De ce se strică drumurile în fiecare iarnă? Un fenomen banal este cauza apariţiei gropilor

Soluţiile folosite pentru deszăpezire nu afectează asfaltul

GALERIE
groapa asfalt1groapa asfalt2groapa asfalt3
  • groapa asfalt1
  • groapa asfalt2
  • groapa asfalt3
- +

Nici bine n-a trecut acest al doilea val de ninsori consistente şi deja au început să apară în carosabil obişnuitele gropi. Ascunse sub apa băltită sau încă sub zăpadă, dacă sunt mai aproape de bordură, „capcanele” abia încep să se mărească. Iar asta nu din cauza soluţiei pe bază de clorură de calciu folosită pentru scăderea temperaturii de topire a zăpezii şi gheţii, după cum ne-a explicat prof.univ.dr.ing. Vasile Boboc, de la Departamentul Căi de Comunicaţii şi Fundaţii din cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii Iaşi.

„Pe majoritatea drumurilor, asfaltul este vechi. Problema este acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ. Pământul pe care e construit drumul conţine apă şi formează lentile de gheaţă, mărindu-şi consistent volumul. Combinat cu traficul greu, asta înseamnă distrugerea structurii rutiere. Pentru ca îngheţul să nu se producă în pământul de sub drum, structurile rutiere ar trebui să aibă în jur de 80 cm grosime, pornind de la stratul de fundaţie din balast, piatră spartă, amestecuri stabilizate şi două-trei straturi de asfalt”, ne-a declarat profesorul.

Se respectă însă acest standard de construcţii? „Noi ne jucăm şi punem structură rutieră pentru un trafic mediu sau greu de 40 cm. Iar, după o iarnă ca asta, în care se ajunge la o sută de cicluri îngheţ-dezgheţ, o să vedem că de fapt nu mai e asfalt, ci totul se transformă în granule de asfalt”, a adăugat prodecanul Facultăţii de Construcţii.

Mai mult, atunci când apar fisuri la suprafaţa carosabilului, apa intră şi pe deasupra, iar fenomenul îngheţului le măreşte, făcând loc în scurt timp „craterelor” pe care orice conducător auto va încerca apoi să le evite. O soluţie pentru prelungirea vieţii carosabilului – aşa cum e, mai gros sau mai subţire – ne-a oferit unul dintre constructorii de drumuri: „Gropile apar acolo unde asfaltul nu mai este etanş din cauza apariţiei fisurilor. Dacă aceste crăpături nu sunt colmatate şi acoperite cu emulsie, ele se vor mări din cauza îngheţării apei care pătrunde în ele.”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce mai rămâne din idealurile olimpice

Nicolae GRECU

Ce mai rămâne din idealurile olimpice

O mega-competiţie internaţională cu sportivi aleşi pe sprânceană, pe baza unor calificări la sânge şi în urma căreia cel mai bun trebuie să câştige cel mai mult.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (4)

Autorul continuă evocarea unor ani din anotimpul paradisiac al copilăriei şi adolescenţei petrecute pe malurile Dunării.

A fi creştin ieri şi azi

pr. Constantin STURZU

A fi creştin ieri şi azi

În viaţă experimentăm mult şi, cel mai adesea, ne alegem cu un gust amar, cu un gol în suflet. Chiar şi când suntem curioşi să aflăm cât mai multe dintr-un domeniu sau altul, ajungem la concluzia că toată ştiinţa noastră nu valorează, în faţa morţii, nici cât o ceapă degerată. Ba chiar şi când avem curiozitatea de a interacţiona cu anumite persoane, riscăm uneori prin a sfârşi dezamăgiţi.

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ioan STANOMIR

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii. Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea unor teritorii care păreau până atunci de neatins, vocaţia domesticirii cetăţenilor, toate acestea sunt simptomele răului pe care administrarea pandemiei l-a născut în societăţile noastre. Liberul-arbitru şi drepturile constituţionale au fost constant şi agresiv erodate. Frica, iar nu prudenţa, a dominat.

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

Drona auto

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.