anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 14.08.2022

De ce se trag rachetele antigrindină? Unii fermieri nu le văd cu ochi buni

GALERIE
rachete_antigrindina
  • rachete_antigrindina
- +

Câte rachete sunt lansate, care este procedura, când sunt trase, care nori sunt ţinte şi ce urmări sunt – a explicat pentru « Ziarul de Iaşi » directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi.

 

Codul portocaliu de furtuni sub care se află Iaşul zilele acestea va prilejui, ca de fiecare dată, intrarea în alertă a sistemului de protecţie împotriva grindinei. Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iaşi are 16 puncte de lansare a rachetelor. Dintre acestea, 12 sunt amplasate în partea de nord a judeţului, în zona Cotnari, iar 4, în judeţul Vaslui, în apropiere de Huşi. Poziţionarea lor în acest fel vizează acoperirea unor zone cu valoare economică mare, respectiv vii şi livezi, ne-a explicat Daniel Florea, directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi. Fermierii au solicitat în timp extinderea sistemului şi, de exemplu la Cotnari, de la 3 puncte de lansare iniţiale s-a ajuns la 12.

Fermierii antirachetă

Dar nu toţi fermierii îşi pun speranţele în rachetele antigrindină. La Codăeşti, comună vasluiană învecinată cu Dobrovăţul, sunt câţiva care cred că substanţele împrăştiate în norii ameninţători ar alunga şi ploaia. Dar seceta este instalată în toată ţara, nu doar la Codăeşti, a adăugat directorul de la Centrul antigrindină.

De altfel, după „protestul” de la jumătatea lunii mai al celor de la Codăeşti, care au blocat un punct de tragere până a devenit prea târziu, grindina i-a lovit pe vecinii lor din Dobrovăţ. Copacii în floare şi-au pierdut şi frunzele, iar răsadurile au fost puse la pământ. Pe lângă acestea, primarul Cătălin Martinuş ne-a spus că peste 180 de hectare de porumb şi grâu şi aproape toată cultura de legume au fost distruse atunci.

Cum funcţionează sistemul

Racheta nu face altceva decât să ducă în nor iodura de argint, ne-a spus Daniel Florea. Sunt şi alte metode, cum ar fi cea folosită de americani, care împrăştie substanţa din avion. Iodura de argint joacă rolul nucleului de condensare rece, imitând structura cristalină a unui bob de gheaţă. O picătură se formează în jurul unei particule – de praf, de polen, de gheaţă etc.

„Eu vin peste cele cinci nuclee naturale care presupunem că ar exista într-un metru cub din nor şi introduc încă o sută de nuclee artificiale. Volumul de apă din nor rămâne acelaşi, iar toate aceste nuclee vor concura pentru cantitatea de apă existentă, ceea ce duce la dezvoltarea unor bucăţi de gheaţă nu de 5 cm, ci de 0,5 sau 1 cm diametru. În căderea lor spre sol, ele se topesc. Asta face racheta, avionul sau orice altă metodă de a transporta şi împrăştia iodura de argint în nor”, a explicat directorul Florea.

Clopotele sunt „RO-alert”-ul din vechime

L-am întrebat dacă există şi alte modalităţi de atenuare a efectului devastator al căderilor de gheaţă. „Un nor generator de grindină poate să ajungă până la 12 km înălţime şi la temperaturi de -60 de grade. Un clopot, fie unul mare, nu se aude la 12 km”, ne-a spus el legat de faptul că bisericile de obicei trag clopotele când apar noi de furtună. În schimb, dangătul este mai degrabă un semnal de avertizare.

Rafale de rachete pentru un sfert de nor

Sistemul antigrindină se bazează pe imagini radar. „Fără ele, suntem legaţi de mâini”, ne spus Daniel Florea. O echipă de cinci oameni monitorizează permanent imaginile primite din mai multe surse. „În momentul când văd un sistem convectiv cu pericol de grindină încep să deschidă procedurile de lucru. Mai întâi este înştiinţată aviaţia militară şi civilă că urmează să fie folosite rachetele antigrindină. Timpul de aşteptare de la apel până când poate fi trasă prima rachetă este de cel puţin o oră. Totuşi, înainte de prima lansare, trebuie trimisă aviaţiei o solicitare, la care răspunsul poate fi de aprobare sau interdicţie. Abia apoi pot lansa rachetele antigrindină”, ne-a mai spus şeful operatorului licenţiat pentru acest serviciu.

Pe de altă parte, orice rachetă are o ţintă precisă. Nu orice nor este aducător de grindină, iar radarul arată formaţiunile noroase unde bucăţile de gheaţă depăşesc 1 cm în diametru. Totodată, numărul de rachete care vor fi lansate este determinat de mărimea sistemului convectiv, de cantitatea de apă din nor. Se trag trei rachete, iar, dacă imaginile radar nu arată modificări în compoziţia norului, se mai lansează trei sau chiar şase până când sistemul noros nu mai prezintă pericol de grindină. „Noroc că, din tot norul, la sol ajunge doar 20-25 la sută din cantitatea de apă pe care o conţine”, a încheiat Daniel Florea şirul explicaţiilor solicitate de noi, indicând pentru comparaţie un lac de acumulare.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.