Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

De ce se va schimba lumea

GALERIE
sorin cucerai
  • sorin cucerai
- +

În timpul actualei pandemii de COVID-19, au fost scrise o mulţime de articole despre modul în care această pandemie va schimba lumea. De la noi stiluri de lucru la noi moduri de exercitare a drepturilor politice, practic nimic nu a rămas în afara sferei acestor analize.

Cu toate acestea, toate aceste articole şi-au luat premisa de la care porneau - şi anume că lumea se va schimba într-adevăr ca pe un lucru de la sine înţeles. Nimeni nu a pus-o la îndoială. Faptul că lumea se va schimba a fost prezentat ca o certitudine, singurul lucru rămas de discutat fiind doar modul în care ea se va schimba.

Aşadar, chiar se va schimba lumea, sau teza asta este doar visul unor minţi progresiste sau futuriste?

Judecând după ce spun liderii politici şi electoratele lor din întreaga lume, schimbarea pare mai degrabă improbabilă. „Înapoi la normalitate” este mantra actuală a multor oameni, iar politicienii nu pot face altceva decât să o preia şi ei dacă vor să rămână reprezentanţi. Mulţi interpretează încă pandemia ca pe un accident de felul unei erupţii vulcanice, a unui cutremur sau a unui atac terorist - o scurtă întrerupere a modului normal de viaţă. După rezolvarea problemei provocate de accident, oamenii şi-ar putea continua viaţa şi vor putea reveni la normalitatea vieţilor lor de dinainte de accident.

În general, oamenii nu interpretează această pandemie ca un eveniment perturbator care aduce schimbări fundamentale şi pe termen lung, cu consecinţe profunde asupra vechilor modele. Cu toate acestea, tocmai asta este de fapt această pandemie. Contrar credinţei populare - şi speranţei mltora - lumea se va schimba într-adevăr.

Cel mai important motiv pentru care acest lucru se va întâmpla este că, în timpul acestei pandemii, multe corporaţii au înlocuit lucrul de la birou cu telemunca, deoarece tehnologia era deja disponibilă. Ce au descoperit ulterior aceste corporaţii a fost că munca la distanţă este la fel de productivă (şi în unele cazuri chiar mai productivă) decât munca de la birou. Şi nu doar asta, ci şi că munca la distanţă este mai ieftină decât munca de la birou (deoarece, evident, au fost reduse o mulţime de costuri de producţie), iar acest lucru permite o marjă de profit mai mare.

Combinaţia între productivitate egală (sau chiar crescută) şi costuri de producţie mai mici este un motivator puternic pentru schimbare.

Desigur, nu toate corporaţiile vor fi dornice să facă schimbarea. Cele cu o conducere care manifestă o aversiune ridicată faţă de schimbare cu siguranţă nu o vor face. Vor încerca să rămână cât mai mult posibil în limitele vechiului sistem. Dar unele corporaţii vor îmbrăţişa schimbarea şi vor profita de beneficiile aduse de ea.

De fapt, tot ce este necesar pentru ca schimbarea să aibă loc este ca o singură mare corporaţie să adopte munca la distanţă ca un standard permanent. Când acest lucru se va întâmpla - şi probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este foarte apropiată de certitudine - acea corporaţie va obţine un avantaj competitiv semnificativ faţă de concurenţii ei mai refractari la schimbare. În cele din urmă, dacă vor dori să rămână în cursă şi să câştige bani, toate celelalte corporaţii vor adopta, treptat, noul model - iar munca de la distanţă va deveni noua normalitate.

Din cauza constrângerilor tehnologice, munca era, până acum, concentrată spaţial - mai întâi în fabrici, apoi în clădirile de birouri. La fel cum epoca fabricii a luat sfârşit din cauza automatizării, actuala epocă a clădirilor de birouri ia la rândul ei sfârşit datorită digitalizării.

Ceea ce a arătat această pandemie este că munca nu mai are de ce să fie limitată spaţial în zone predefinite cum sunt fabricile sau clădirile de birouri.

Trebuie să înţelegem că lumea modernă este centrată în jurul muncii. Modul în care muncim are consecinţe sociale şi politice mai mari, mai profunde şi mai puternice decât am putea observa la o privire superficială. Societăţile noastre s-au schimbat dramatic când fabrica a fost înlocuită de clădirea de birouri.

Acum, sfârşitul erei clădirilor de birouri şi dez-spaţializarea completă a muncii vor aduce noi schimbări sociale şi politice semnificative. Munca de la distanţă va genera o nouă mentalitate, noi aşteptări şi cerinţe noi - de la votul de la distanţă la participarea politică la distanţă şi aşa mai departe.

Ca să rezum, cei care spun că lumea se va schimba după pandemie au dreptate. Şi principalul motiv pentru care au dreptate este că munca s-a schimbat deja (sau cel puţin urmează să se schimbe) într-un mod fundamental.

Suntem pe punctul de a intra într-o lume economică, socială şi politică dez-spaţializată. Acest lucru a devenit deja inevitabil. Guvernele care nu reuşesc să vadă acest lucru, care sunt ostile schimbării şi îşi doresc revenirea la vechea normalitate, fie îşi vor condamna naţiunile la stagnare, fie vor fi măturate de revoluţii sociale şi politice.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri