Deși decizia de marți, 25 octombrie, a fost comparată cu faimoasa OUG 13, atunci când mii de oameni din toată țara au protestat împotriva modificărilor din justiție, de această dată societatea civilă nu s-a mai sesizat. Conform sociologilor contactați de Ziare.com, motivele sunt multiple.Ce s-a modificat marțiCompletul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi, 25 octombrie, că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Astfel, prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale.Anterior, pe 26 mai, CCR declarase neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.

Concret, decizia de marți afectează din start mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.În ciuda asemănării acestei decizii cu faimoasa OUG 13 din 2017, românii nu au mai ieșit pe străzi să protesteze. Contactat să comenteze motivele pentru pare că a dispărut apetitul pentru proteste al românilor, sociologul Alfred Bulai a notat că în țara noastră n-au existat niciodată manifestări împotriva justiției și că majoritatea au fost împotriva unui partid ori a unui personaj politic.„Suntem într-o altă situație. Manifestații au loc când trebuie, nu când nu trebuie. Nu sunt ele atât de spontane. Pe de altă parte, majoritatea mișcărilor au fost împotriva PSD sau a unor personaje care au cumulat multe elemente negative, cum a fost PD-ul, dar mai ales Traian Băsescu, în partea a doua a mandatului. Apoi, împotriva justiției, n-au fost vreodată manifestări în România. În general, e un respect destul de mare pentru acest domeniu”, a precizat sociologul.

Ce era diferit în 201

7Întrebat cu ce se diferențiază decizia de marți a ÎCCJ față de OUG 13 dat de către guvernul Grindeanu în anul 2017, Alfred Bulai subliniază că atunci existau mai multe fețe împotriva cui să protestezi, în timp ce în cazul de față situația este mai abstractă.„În timpul OUG 13 Executivul era condus de Sorin Grindeanu al guvernului PSD, pus de domnul Dragnea, adică erau personalizate, aveau o față. Pe de altă parte, deciziile oricărui guvern sunt foarte contestabile în spațiul public. Mereu va contesta cineva ce face guvernul. Contestările față de sentințele din justiție sunt insignifiante față de cele de la guvern. Nu vă puteți aștepta la reacții senzaționale împotriva unei hotărâri care este luată de o entitate juridică cum este CCR”, a explicat acesta.

Mai mult, sociologul arată că acum este o situație diferită față de 2017 și că nu există beneficiari notabili, că aceștia au trecut deja prin pușcărie.„Mai luați în vedere un lucru. Și acum dacă ar fi ieșit Dragnea cu o astfel de legislație, n-ar fi fost mare brânză. Vedeți, e o situație diferită. Dragnea și o parte din cei din PSD urmau eventual să fi posibil scăpat de pedeapsă, pe când acum cei dintre cei care ar putea să scape, mă refer la persoane publice, sunt în pușcărie. Adică cumva au plătit, sunt deja victime. Nu mai există același entuziasm”.

Mai mult, pe ziare.com