Diverticulii colonului sunt mici buzunare laterale ce ies din conturul peretelui colic, prima descriere a acestora datând de la începutul secolului XIX. Ei pot fi solitari, dar mai adesea se grupează mai mulți diverticuli la nivelul unui segment al intestinului gros determinând boala care poartă numele de diverticuloză.

Aceasta se dezvoltă de obicei la vârste medii, după 40 de ani și recunoaște ca principală cauză o dietă săracă în fibre alimentare, fapt ce duce la creșterea consistenței materiilor fecale.

Propulsia lor prin cadrul colic spre eliminare necesită o presiune crescută, ceea ce determină proeminarea pungilor diverticulare prin peretele colonului.

Au dimensiuni de 0.5 cm sau mai mult, apar mai frecvent pe colonul sigmoid și descendent, dar ei pot fi diagnosticați la nivelul oricărui segment al intestinului gros.

În general, diverticuloza colonului este asimptomatică, deși pacienții descriu constipație și balonare, mai ales înaintea defecației, iar uneori pot prezenta alternanța constipație – diaree fără o cauză aparentă.

Diagnosticul diverticulozei se poate pune prin investigația optică a colonului (rectosigmoidoscopie sau colonoscopie), clisma cu bariu sau computer tomograf.

În evoluția lor, o parte din pacienții cu boala diverticulară dezvoltă complicații: diverticulita sau sângerare diverticulară.

Diverticulita reprezintă inflamația diverticulilor, afecțiune ce determină durere adesea importantă în partea stângă și inferioară a abdomenului, greață, uneori vărsături, febră și tulburări ale tranzitului intestinal (constipație sau diaree).

Majoritatea pacienților ce trec printr-un episod de diverticulită evoluează favorabil sub tratament (antibiotic, antalgice, regim alimentar) însă, aproximativ un sfert dintre aceștia pot dezvolta complicații, precum ocluzie intestinală, peritonită, abcese pericolice sau fistule ce necesită tratament chirurgical.

O alta complicație a bolii diverticulare este hemoragia diverticulară, aceasta constituind o cauză frecventă de sângerare rectal la pacienții peste 40 de ani.

Odata diverticulii formați aceștia nu mai dispar de la sine. Tratamentul bolii diverticulare depinde de gravitatea situației și de existența sau nu a complicațiilor.

Foarte importantă este prevenirea dezvoltării diverticulilor colonului sau prevenirea apariției complicațiilor prin:

• dieta bogată în fibre alimentare (legume și fructe, orez brun, pâine integrală, de secară, neagră, cu semințe);
• reducerea consumului de grăsimi animale, alimente procesate și dulciuri;
• hidratare corespunzătoare;
• aport de probiotice;
• mestecarea suficientă a alimentelor (digestia începe din cavitatea bucală);
• activitate fizică zilnică.

Dr. Gabriela CANSCHI

Medic primar chirurgie generală

Spitalul Clinic CF Iaşi

Publicitate și alte recomandări video