Incendiul izbucnit săptămâna aceasta la Depozitul ecologic de la Țuțora a ajuns în atenția Colegiului prefectural. Cel care l-a adus în discuție a fost Gheorghe Bacușcă, comisarul șef al Gărzii de Mediu Iași.

El a precizat că astfel de incendii au mai fost la Țuțora. „Este o problemă tolerată, care nu e monitorizată așa cum ar trebui”, a spus el, anunțând că instituția pe care o conduce va formula o sesizare penală pentru poluarea aerului.

Partea de depozit unde ajung deșeurile colectate din tot județul (după separarea celor reciclabile) aparține Municipiului Iași. Primăria a cedat, iar Consiliul Județean a preluat în prima ședință a acestui an administrarea celor două compartimente ale depozitului, al treilea compartiment – care încă nu a primit încă nimic și este gol – fiind deja al CJ.

Acesta a fost construit pe fonduri europene, în cadrul proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor” finalizat în urmă cu doi ani și încă nu are autorizație de mediu ca să poată fi folosit.

Jumătate din gunoiul adus la Țuțora ajunge în „groapă”, adică 100 de mii de tone pe an

„În mod normal, tot ceea ce înseamnă Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul nostru trebuie operat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate (ADIS). Astăzi facem posibil să preluăm subcompartimentele de la Salubris, urmând ca apoi celula să fie scoasă la licitație în integralitate, pentru ca noul operator să poată gestiona întregul sistem de la Țuțora.

Pentru Consiliul Județean este foarte important să creștem cantitatea de deșeu reciclabil pentru că doar în felul acesta putem să deviem de la groapă o mare parte din aceste deșeuri care pot fi introduse în economia circulară”, declara președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, în plenul ședinței.

Până la atribuirea acestui contract de administrare, Salubris se ocupă în continuare de Depozitul ecologic, într-o perioadă de tranziție. De remarcat că, potrivit informațiilor pe care ni le-a oferit directorul executiv al ADIS, Răzvan Gheorghiu, cantitatea de deșeuri depozitată a scăzut accelerat.

Dacă în urmă cu doi ani se vorbea de 90 la sută din tot gunoiul adus din județ, anul trecut acest procent a scăzut spre 50 la sută. Practic, din cele aproximativ 200 de mii de tone de deșeuri, 141 de mii de tone au intrat în instalațiile de procesare și doar 37 la sută din această cantitate a mers la depozitare, alături de celelalte aproximativ 60 de mii de tone.

Ținta este ca doar 10 la sută din cantitatea totală să fie depusă, însă termenul de îndeplinire este dincolo de 2030.

De ce ard gunoaiele?

Totuși, gradul de umplere a compartimentului 2 aproape că nu mai permite efectuarea lucrărilor de taluzare și de extragere a biogazului, ne-a explicat Ana-Maria Șchiopu, care conduce biroul de Management al Calității Mediului din cadrul Salubris.

E vorba de deșeuri municipale, nu periculoase, a adăugat ea, admițând că autoaprinderea biogazului duce la poluare cu fum, care ar putea să fie purtat de vânt până în localități din zonă.

Există deja in precedent: fosta groapă de gunoi de la Tomești, acum închisă. Cu mai puțin de 20 de ani în urmă , gazul generat de fermentarea deșeurilor municipale a generat mai multe incendii, ajungându-se la un moment dat ca motopompele să funcționeze practic încontinuu.

CITESTE SI: Cum reducem taxa pe gunoi chiar şi cu 75%? Există o metodă foarte la îndemână. Demonstraţia unui primar din judeţ

Cele 141 de mii de tone care au ajuns în instalația de tratare mecano-biologică reprezintă capacitatea anuală maximă a acestei instalații. CJ are în vedere extinderea secțiilor de la Țuțora, cu accent mai mare pe recuperare (economie circulară) și reciclare, dar o asemenea investiție – bazată tot pe fonduri europene, la fel ca SMID – nu va avea loc prea curând.

Există și variante mai rele, ne-a spus Ana-Maria Șchiopu, arătând spre localitățile unde gunoiul a stat sau stă zile la rând neridicat de pe stradă.

Bani europeni pentru captarea biogazului

Săptămâna trecută, senatorul Marius Bodea propunea într-o conferință de presă construirea unei centrale care să ardă biogazul captat din Depozitul ecologic de la Țuțora.

S-ar putea obține astfel 2 MWh sau 1440 MWh într-o lună, cantitate suficientă pentru alimentarea cu energie a 5000 de locuințe din Iași, a estimat el. Investiția ar costa 30-35 de milioane de euro și ar include și prelucrarea compostului care acum este depozitat și nefolosit, pe fondul unor carențe legislative.

Însă, pentru ca biogazul să fie captat, trebuie ca depozitul să fie închis. Or, cel de la Țuțora funcționează încă, deși este aproape plin. Pe de altă parte, realizarea instalațiilor ar dura aproximativ trei ani, a mai spus senatorul, indicând și sursa de finanțare: fonduri nerambursabile prin programul RePowerEU și PNRR.

Oradea se bazează pe fonduri norvegiene

Municipiul Oradea tocmai a scos la licitație un proiect similar, doar că nu de producere de energie electrică, ci de înlocuire a producției de energie termică cu exploatarea resurselor de apă geotermală.

CITESTE SI: Sistem de captare a biogazului din gropile de gunoi de la Ţuţora, alternativă la încălzirea pe gaz? Proiect propus de un senator USR

Finanțarea de 21,2 milioane de lei a fost obținută de administrația Oradiei din Mecanismele financiare SEE (Spațiul Economic European) și Norvegia, 2014-2021, „Program pentru energie în România”, Apeluri de Propuneri de Proiecte, Domeniu de interes: Energie regenerabilă. Odată atribuit contractul, instalația va fi construită în decurs de un an și va acoperi utilitățile pentru un sfert din oraș.