De ce suntem campionii Europei la TikTok? „Lipsesc alternative tradiționale de socializare”. Explicațiile unui specialist de la Universitatea „Cuza”

În luna decembrie a anului trecut, Hotnews.ro publica informația conform căreia în prezent există circa 9 milioane de conturi TikTok în România, adică, teoretic, pentru 47% din populaţie. Cu alte cuvinte, unul din doi români ar urmări constant TikTok.

„România are cel mai mare număr de utilizatori din Uniunea Europeană, raportat la populaţie. Nu ştim, precum în Germania, câţi dintre tineri îşi iau informaţia politică exclusiv de pe TikTok, dar ştim că cel mai mare număr de utilizatori TikTok este la categoria de vârstă tineri”, opina un specialist în rețele sociale.

Dar de unde vine această atracție în masă? Ce îi atrage?

De unde vine această atracție în masă pentru aceste aplicații? De ce se înscriu tinerii pe platformele de socializare, fără să stea prea mult pe gânduri? Ce îi atrage?

Unul dintre factorii principali, după cum am aflat de la mai mulți tineri ieșeni, este dorința de conectare și apartenență la grup. Tinerii români, ca și cei din alte colțuri ale lumii, caută platforme unde să poată exprima liber idei, să se distreze și, de ce nu, să învețe lucruri noi. Socializarea online, dincolo de orice, oferă un sentiment de apartenență. „Am văzut la alți prieteni și am vrut să văd cum e, de ce petrec ei atât de mult timp pe TikTok. M-a uimit conținutul, chiar de calitate dacă știi la ce să te uiți. Foarte amuzant și creativ, legătura cu evenimentele de la nivel global fiind puternică”, a precizat Marian, în vârstă de 22 ani.

De asemenea, curiozitatea pentru aceste aplicații reprezintă un alt factor important. TikTok-ul este construit pentru a atrage utilizatorii printr-un feed personalizat care oferă o combinație de distracție, educație și provocări virale. Astfel, tinerii sunt atrași de faptul că fiecare vizită pe platformă le poate oferi ceva nou, ceva ce poate deveni rapid viral sau poate oferi oportunități de a deveni influenceri sau creatori de conținut.

• Citește și: Tinerii fac bani pe TikTok: „Am câştigat aproape 3000 de lei într-o singură noapte”. O elevă explică „reţeta”

„Prima oară am fost curioasă, pentru că avea și iubitul”

„Prima oară am fost curioasă, pentru că avea și iubitul. Apoi, mi s-a părut amuzant. Era foarte diferit față de Instagram, Facebook. Era video, îți dădea impresia că stai mai puțin pe aplicație. Am TikTok tocmai din 2014, mereu am fost la curent cu trend-urile internaționale”, a declarat Delia, o tânără în vârstă de 25 ani.

Conform unui studiu Ipsos, într-o lume tot mai globalizată și conectată digital, nu este surprinzător că România este una dintre țările unde aceste platforme capătă o popularitate atât de mare. Tinerii sunt dornici să își exprime creativitatea și să se conecteze cu alți tineri, iar aplicațiile de socializare oferă cadrul perfect pentru asta. Același studiu arată că 87% dintre utilizatorii români ai TikTok au învățat ceva nou pe platformă, în timp ce 66% au creat ceva inspirat de ceea ce au văzut pe platformă (comparativ cu 62% media europeană).

Ce spun psihologii despre curiozitatea de a adopta în masă mare rețelele de socializare?

Psihologul Carmen Crețu, prof.univ.dr. la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Al. I. Cuza” (UAIC), și expert al Comisiei Europene pentru directoratul de cercetare științifică, consideră că, aparent, curiozitatea tinerilor pentru aplicații și rețele de socializare ar reprezenta chiar o a doua natură. „De fapt, avem de a face cu aceeași firească natură psihologică a adolescenților și tinerilor de a comunica, de a fi împreună și de a nu rata oportunități, ca întotdeauna, dar care s-a reconfigurat dramatic în mediul digitalizat în care trăim acum, și care este deosebit de accesibil”, a declarat specialistul pentru ZDI.

Totodată, se pare că și lipsa de alternative tradiționale de socializare face ca aplicațiile online să devină o formă predominantă de interacțiune pentru tineri. „Schimbarea majoră survine în micșorarea drastică a timpului alocat întâlnirilor și comunicării față către față din prezentul nostru. Folosirea continuă, uneori obsesivă, a noilor mijloace de comunicare și de informare este cea care a produs și continuă să producă schimbări, chiar mutații de comportament, de atitudine, de percepție de sine și de alții, de aderență la valori. S-au făcut numeroase studii legate de impactul pozitiv și negativ al rețelelor de socializare asupra adolescenților și tinerilor. De asemenea, s-au identificat strategii și metode educaționale de potențare a efectelor pozitive și de limitare a celor negative. Cele mai multe dintre acestea se adresează părinților și profesorilor. Cel mai bine ar fi ca, în loc să ne lamentăm permanent sau să restrângem în mod brutal accesul adolescenților la aceste facilități periculoase, să le demonstrăm eficient cum pot fi ele valorizate pozitiv, în special pe linia dezvoltării profesionale și personale, să le revelăm autenticitatea și forța împlinitoare a comunicării și informării din cadrul întâlnirilor directe, on site, pe care mulți nu le mai practică în mod curent”, a adăugat specialistul.

• Citește și: Un tânăr american, viral pe TikTok încercând să pronunțe cuvinte româneşti

O posibilă rezolvare a dependenței

Mai mult, așa cum a subliniat prof.dr. Carmen Crețu, simpla informare a tinerilor în legătură cu rezultatele studiilor efectuate asupra celor afectați negativ de rețelele de socializare (de faptul ca s-a demonstrat că cei mai mulți dintre ei fac parte din categorii etichetate aspru de generația lor, ca de exemplu, narcisism, stimă de sine scăzută, preocupare excesivă pentru aspectul fizic și nemulțumirile adiacente, inadaptare socială, sindromul FOMO: teama de a rata o oportunitate/o găselniță) i-ar pune pe gânduri.

„Pe de altă parte, a experimenta în medii de deplină siguranță ce înseamnă prietenia adevărată, întâlnirile reale cu oameni de calitate, salvarea timpului irosit pe bârfe și alte discuții neproductive în favoarea momentelor de bucurie sau de alinare intens împărtășită simplu și împreună, de co-învățare, ar fi invitații irezistibile pentru a fi repetate periodic, mai mult”, a conchis specialistul ieșean.

 

 

Publicitate și alte recomandări video