De la angină pectorală la infarct miocardic! Cât de mare este riscul?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 27.11.2020

De la angină pectorală la infarct miocardic! Cât de mare este riscul?

GALERIE
angina pectorala
  • angina pectorala
- +

În cazul pacienţilor diagnosticaţi deja cu angină pectorală stabilă apar anumite semne şi simptome care atenţionează că boala a evoluat şi există riscul unui infarct miocardic acut.

Prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, şefa Clinicii de Cardiologie din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „George I.M. Georgescu“ Iaşi: „Angina pectorală este cea mai frecventă formă de manifestare a bolii coronariene ischemice, boală care predomină întreaga patologie cardiovasculară. Ca să fie mai uşor de înţeles, boala coronariană ischemică apare atunci când se îngustează sau se blochează arterele care aduc sânge oxigenat şi nutrienţi la muşchiul inimii. Aceste artere care înconjoară inima ca o coroană (de aici şi denumirea de artere coronariene), pe parcursul anilor devin tot mai înguste şi cu timpul pe pereţii lor interiori se formează acele plăci de aterom ( plăci de grăsimi calcificate). Cu cât arterele coronare se îngustează mai mult, cu atât scade fluxul de sânge oxigenat care ajunge la inimă. Diminuarea sau oprirea totală a irigaţiei muşchiului cardiac cu sânge oxigenat şi nutrienţi se numeşte ischemie. De aici şi denumirea de boală coronariană ischemică.

Angina pectorală

Inima „suferă“ din cauza acestei ischemii. Iar această suferinţă se traduce cel mai frecvent prin crizele de angină pectorală: durere care apare în spatele sternului (osul pieptului) în anumite situaţii – cel mai frecvent la efort sau emoţii puternice când inima are nevoie să primească mai mult sânge. De precizat că arterele coronare, chiar atunci când sunt îngustate sever, pot furniza suficient sânge oxigenat muşchiului cardiac în situaţii când nu trebuie să depună un efort deosebit. Dar la un efort mai mare, de exemplu la urcarea unui deal sau a unor scări, fluxul de sânge care ajunge la inimă devine inadecvat. Acesta este momentul în care apare durerea în angina pectorală stabilă. Apariţia anginei pectorale este un semnal de alarmă. Severitatea anginei se clasifică in funcţie de tipul de efort la care apare angina, durata şi frecvenţa episoadelor anginoase. Durerea cedează tipic la repaus sau la administrarea de nitroglicerina sublingual. Un episod obişnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute. Diagnosticul anginei pectorale implică anumite investigaţii şi analize de laborator care au ca scop: confirmarea diagnosticului de angină, stratificarea factorilor de risc, stabilirea opţiunilor terapeutice şi evaluarea eficienţei tratamentului.

Infarctul miocardic acut

„Suferinţa“ provocată de ischemie devine însă mult mai mare atunci când una dintre arterele coronare este blocată complet de o placă de aterom ruptă, în jurul căreia s-a format un tromb (un mic cheag de sânge). Artera blocată complet nu mai poate trimite deloc sânge către un anumit teritoriu din muşchiul inimii. În astfel de situaţii apare evenimentul coronarian acut – infarctul miocardic acut, o altă formă de manifestare a bolii coronariene ischemice. Infarctul miocardic se produce de obicei când fluxul de sânge spre o parte a muşchiului inimii este întrerupt complet. Clinic pacientul prezintă o criză dureroasă, intensă şi prelungită, cu transpiraţii, greţuri sau vomă şi stare de rău. Durerea nu dispare la repaus sau după administrarea de nitroglicerină sublingual. În acest caz se impune transportarea fără întarziere cu o ambulanţă specială la un serviciu de urgenţă cardiologică.

Situaţii în care apare direct un infarct miocardic acut fără ca pacientul să fi avut episoade anterioare de angină pectorală!

Boala coronariană ischemică poate evolua de la angină pectorală la infarct miocardic acut. Bineînţeles, există şi multe situaţii în care boala coronariană ischemică debutează direct cu un infarct miocardic acut fără ca pacientul să fi avut episoade anterioare de angină pectorală. Şi, chiar dacă pacientul în cauză este considerat „sănătos“ de către anturaj, la o cercetare ulterioară mai amănunţită vom descoperi că infarctul miocardic nu a apărut din senin. Iar pacientul aparent sănătos avea o serie de factori de risc ignoraţi – un anumit grad de obezitate, un nivel ridicat al colesterolului, o hipertensiune arterială şi/sau un diabet nediagnosticate, era fumător, avea un stil viaţă dezordonat, cu alimentaţie fast-food şi energizante, era sedentar etc. Aceştia sunt de multe ori pacienţii tineri care se consideră sănătoşi şi nu şi-au mai verificat nici măcar tensiunea arterială de mult timp. Un control periodic serios, efectuat la medicul de familie, poate descoperi la timp un pacient cu risc crescut de eveniment cardiac chiar dacă vorbim de o persoană aparent sănătoasă. În ceea ce priveşte cea de-a doua categorie, pacienţii diagnosticaţi deja cu angină pectorală, există anumite semne şi simptome care atenţionează că boala a evoluat şi există riscul unui infarct miocardic acut. Punctez că femeile pot avea mai puţine simptome tipice faţă de bărbaţi, cele mai comune fiind lipsa de aer (dispneea), slăbiciune, o stare de discomfort abdominal şi astenie fizică. De adăugat că aproximativ un sfert din toate infarctele miocardice sunt „silenţioase“, fără durere în piept sau alte simptome.

Angina pectorală stabilă: ce ne atenţionează că boala a evoluat şi există risc de infarct miocardic

Pacienţii care prezintă angină pectorală au un dezechilibru între nevoia de oxigen a muşchiului cardiac şi aportul, oferit de coronare, care sunt afectate în acest caz mai mult sau mai puţin de ateroscleroză.  Practic, angina pectorală este modul prin care inima ne atenţionează că nu are suficient oxigen pentru ceea ce este solicitat organismul să facă într-un anumit moment. Vorbim de forma clasică de angină pectorală stabilă, formă care poate fi uşor controlată cu ajutorul medicamentelor. Acest tip de angină se manifestă prin câteva elemente tipice pe care pacientul trebuie să le cunoască şi dacă apar modificări să ştie că e posibil ca angina pectorală stabilă să fi evoluat şi trebuie să se adreseze medicului.

Forma clasică de angină pectorală stabilă: când, cum şi cât ne doare?

u În angina pectorală clasică durerea este situată în spatele sternului (osul pieptului). Lumea asociază frecvent durerea coronariană cu durerea din partea stângă. Dar inima se găseşte în spatele sternului, doar vârful inimii este orientat către partea stângă a toracelui. Ceea ce trebuie să ne atragă atenţia în angina pectorală este zona în care apare durerea: retrosternal - este resimţită pe o arie mare, la nivelul sternului, de o parte şi de alta a acestuia. Pacientul arată zona dureroasă cu palma sau cu ambele palme.

 Durerea în angina pectorală iradiază la baza gâtului, în mandibulă, în spate (interscapulovertebral) şi în membrele superioare.

Durerea din angina pectorală stabilă apare la efort sau emoţie deosebită, stress puternic. Sau după o masă copioasă când mare parte din sângele oxigenat este direcţionat în principal că organele sistemului digestiv pentru realizarea digestiei. Cel mai frecvent , durerea din angina pectorală apare în timpul efortului fizic şi obligă la întreruperea acestuia. Iniţial, apare la eforturi mai mari: mersul mai rapid, în pantă, căratul de greutăţi, urcarea câtorva etaje. Atenţie: în timp, durerea poate să apară la eforturi din ce în ce mai mici: urcarea câtorva trepte, mersul obişnuit, efortul de îmbrăcare. Acest lucru trădează progresia bolii arterelor coronariene şi este necesar ca pacientul să se prezinte cât mai repede la medic pentru o reevaluare“.

Prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, şefa Clinicii de Cardiologie din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „George I.M. Georgescu“ Iaşi: „Alte elemente esenţiale care pot avertiza asupra progresiei bolii este durata durerii din angina pectorală şi răspunsul la nitroglicerină. Dacă vorbim de un pacient cu angină pectorală stabilă, criza dureroasă durează de obicei durează 5, 10 sau maxim 15 minute, cedând după oprirea efortului şi administrarea de nitroglicerină. Dacă se prelungeşte durerea peste 15 minute după administrarea de nitroglicerină, există două variante. Prima se referă la posibilitatea ca tabletele de nitroglicerină să nu-şi fi făcut efectul deoarece au termenul de valabilitate expirat sau nu a fost corect păstrate: s-au deteriorat, şi-au modificat aspectul - nu mai sunt sunt albe, ci galbene şi sfărâmicioase. Există şi astfel de situaţii şi pacienţii trebuie să verifice termenul de valabilitate şi aspectul tabletelor de nitroglicerină. Dacă acestea sunt în regulă, vorbim de cea de-a doua variantă: angina pectorală  aparent stabilă , cunoscută mai de mult, s-a agravat. E posibil ca o placă de aterom de pe artera coronară să se fi fisurat şi boala să se fi transformat în angină pectorală instabilă care poate evolua către un infarct miocardic. Iată de ce durata durerii în angina pectorală stabilă şi răspunsul nitroglicerină sunt importante. Un pacient cunoscut cu angină pectorală trebuie să aibă mereu în buzunar spray sau tablete de nitroglicerină.  Atunci când se administrează sublingual un puf sau o tabletă, în câteva minute durerea trebuie să dispară. Dacă durerea nu dispare după 5 minute se administrează a doua doză de nitroglicerină sublingual. Dacă durerea tot nu cedează, se administrează cea de-a treia doză. Dacă durerea  nu a dispărut după administrarea succesivă a trei doze sublinguale de nitroglicerină spray sau tablete, pacientul trebuie să se prezinte la medic. E clar că ceva s-a întâmplat. Ori durerea nu este anginoasă, ori de la o angină pectorală stabilă s-a evoluat către o complicaţie:  angina instabilă sau infarct miocardic acut.

Dureri foarte violente în infarct

Foarte importantă este şi intensitatea durerii. De exemplu, dacă durerea este foarte intensă – pe o scară de la 1 la 10 pacientul spune că depăşeşte nota 5-6 şi ajunge la 7-8 sau chiar către 10 – vorbim de o durere foarte violentă. Bineînţeles, percepţia durerii poate fi subiectivă. Dar un pacient cu angină pectorală stabilă recunoaşte imediat atunci când durerea este mult mai violentă decât de obicei. O astfel durere foarte puternică care depăşeşte 15 minute şi nu răspunde la nitroglicerină, trebuie să aducă imediat pacientul într-o unitate de primire urgenţe.

Efectuarea electrocardiogramei: primul gest diagnostic!

Primul gest care poate fi diagnostic, definitoriu este efectuarea unei electrocardiograme. Un  examen electrocardiografic este uşor şi rapid de efectuat şi ne poate spune atunci când durerea persistă dacă există un aspect tipic de infarct miocardic. Semnele şi simptomele clinice plus rezultatul electrocardiogramei pot trimite pacientul către un serviciu spitalicesc care are un laborator intervenţional. Aici, bolnavul intră la coronografie pentru a se stabili dacă şi unde există leziuni pe arterele coronare. Dar, pentru a fi siguri de existenţa unui infarct miocardic e indicat să se facă şi nişte analize de sânge când pacientul ajunge în serviciul de primire urgenţe.

De ce sunt necesare analizele de sânge în urgenţă pentru un pacient suspectat de infarct miocardic acut?

Avem semne şi simptome, avem aspectul electrocardiogramei care sugerează un infarct. „De ce ar mai trebui să mi se facă şi analize în urgenţă?“, se poate întreba pacientul. În primul rând că nu vorbim de foarte multe analize, ci doar de depistarea troponinei. Un pacient care a suferit un infarct miocardic recent va avea un grad de afectare la nivelul muşchiului cardiac (miocardul) şi de aceea va avea un nivel ridicat de troponina T în sânge. Dacă aceste valori sunt pozitive, există un argument suplimentar şi foarte important pentru a considera că pacientul a suferit  într-adevăr un infarct miocardic. Dacă nu se pot efectua analizele pentru troponină, există şi alte enzime importante pentru a evalua dacă s-au produs distrugeri la nivelul muşchiului cardiac – CK-MB-ul (Creatin kinaza Muscle Brain ), mai puţin specific TGO (transaminaza glutamat oxalică), TGP (transaminaza glutamat piruvică). Subliniez că e posibil ca valorile acestor enzime să fie normale. Iar aspectul de infarct care apare pe electrocardiogramă să fie doar pentru moment, unul tranzitoriu. Această situaţie apare atunci când se produce un vaso spasm intermitent în acea formă particulară de angină pectorală – angina vaso spastică care apare la expunerea la frig. În astfel de cazuri nu avem valori crescute enzimelor menţionate şi la un moment dat dispare şi  aspectul de infarct de pe electrocardiogramă. Chiar dacă nu mai vorbim de un infarct, este un semnal de alarmă că acel pacient trebuie totuşi explorat pentru a stabili într-adevăr dacă există o leziune la nivelul muşchiului inimii, care e severitatea leziunii şi dacă aceasta necesită angioplastie.

Rezultatele analizelor de sânge arată dacă şi când trebuie demarată tromboliza la un pacient cu infarct!

Însă, dacă valorile respectivelor enzime sunt peste normal, atunci trebuie să avem în vedere demararea trombolizei – un tratament care dizolvă cheagurile se sânge care s-au format şi  blochează artera coronară. Medicul din unitatea de primire urgenţe trebuie să facă un calcul: cât timp durează până ajunge pacientul de la noi, cei care l-am diagnosticat până la spitalul în care poate fi exploatat prin coronarografie. Dacă acest timp depăşeşte două ore, conform ghidurilor de tratament al sindroamelor coronariene acute, atunci trebuie demarată tromboliza chiar din compartimentul de primire urgenţe. Pacientul este apoi este dirijat către serviciul dotat cu laborator intervenţional unde se poate face coronografie. La Iaşi, aceşti pacienţi trebuie să ajungă la Clinica de Cardiologie  a Institutului  de Boli cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu“. Deci, iată această traiectorie de la angină pectorală stabilă la infarct miocardic acut. Simptomele şi semnele care arată pacientului că starea lui s-a agravat şi investigaţiile şi analizele care pot confirma sau infirma existenţa unui eveniment coronarian acut şi în funcţie de care medicul poate stabili o anumită conduită terapeutică.

 

 

 

Infarctul miocardic acut: cea mai mare parte din muşchiul afectat moare în primele 6 ore de la debut!

 

Pacienţii trebuie să cunoască situaţiile de risc, situaţiile în care acele plăci de aterom se pot rupe şi pot bloca arterele inimii prin formarea de cheaguri în jurul lor –  de exemplu în urma unui efort fizic foarte mare, a unui stres puternic,  a unui abuz alimentar sau de substanţe energetice, în urma expunerii la temperaturi foarte scăzute. Toate acestea sunt elemente care pot contribui  la activarea unei plăci de aterom. Fisurarea ei duce la formarea în jurul acesteia a unui tromb, a unui cheag de sânge. Cu cât este mai mare acesta, cu   atât creşte riscul de blocare al arterei şi, bineînţeles, riscul de infarct miocardic. Cu cât pacientul este mai bine educat, cu atât va şti să recunoască mai uşor aspectele care semnalizează agravarea unei angine pectorale stabile şi să se prezinte la timp la spital. Boala coronariană ischemică care se poate manifesta cu crize de angină pectorală stabile sau instabile şi poate duce până la infarct miocardic acut, este ceea mai frecventă patologie cardiovasculară. Dacă pacientul va şti să recunoască simptomele agravării unei angine pectorale, va ajunge mai repede la spital şi şansele de a supravieţui şi de a se reface după un infarct vor fi mult mai mari. În cazul unui infarct miocardic se efectuează coronarografia de urgenţă, care, în funcţie de gradul de stenozare, este urmată de angioplastie coronariană (dilatarea cu balon a vasului afectat sau prin implantare de stent). Închei prin a sublinia că în infarctul miocardic acut cea mai mare parte din muşchiul afectat moare în primele 6 ore de la debut. Cu cât pacientul va ajunge mai repede la spital, cu atât mai mari vor fi beneficiile tratamentului realizat în urgenţă“. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Mafia soft care ne papă lună de lună taxele şi impozitele

Dan CONSTANTIN

Mafia soft care ne papă lună de lună taxele şi impozitele

Până când acest sistem de promovare în instituţiile statului nu va fi spart, nu vom putea progresa, nu ne vom putea dezvolta, vom bălti însă în ignoranţă fără să ne dăm seama că taxele şi impozitele noastre merg la rudele, prietenii şi amantele lor.

Filmuletul zilei

opinii

Minciună, adevăr, ficţiune

Alexandru CĂLINESCU

Minciună, adevăr, ficţiune

Fake-news? Termenul desemnează un ghiveci în care intră zvonurile, legendele urbane, teoriile conspiraţioniste, minciunile politice, farsele de prost gust etc. Nici aici, nimic nou sub soare. Singura diferenţă - internetul ca mijloc de difuzare rapidă a informaţiilor, care pot fi adesea false, dar tot internetul e un mijloc extraordinar de verificare a lor (nu degeaba China comunistă controlează internetul).

Termic, hibrid, electric (III)

Neculai SEGHEDIN

Termic, hibrid, electric (III)

De ce lumea cumpără automobile electrice? Pentru că sunt la modă, pentru că sunt nepoluante (nu e chiar aşa!), pentru că sunt simple şi uşor de condus. Dezavantajele sunt costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare şi autonomia redusă.

„Spectacolul” aroganţei

Nicolae CREŢU

„Spectacolul” aroganţei

Între multiplele forme ale nesimţirii, afişate public, cu „panas”, de grobienii parveniţi ai deceniilor postdecembriste, una dintre cele mai mediatizate este cea legată de îmbăţoşatul moft al „beizadelelor”. 

pulspulspuls

Dom’ Vasile şi dom’ Vasilică: atenţie mare la aceştia doi!

Dom’ Vasile şi dom’ Vasilică: atenţie mare la aceştia doi!

Pentru că tot mai multă lume ne întreabă în ultima vreme ce se va alege de partidoiul ieşean după alegerile de săptămâna viitoare şi pe mâna cui va încăpea el, iacătă că l-am convocat de urgenţă la o cafeluţă pe amicul nostru Archibald Tănase, om cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, ca să ne spună ce-a mai auzit despre chestiunea asta îmbârligată şi încotoşmănată în mai multe abureli de campanie. 

Caricatura zilei

Planul Aproape Naţional de Redresare şi Rezilienţă (zic aproape fiindcă Iașul nu este inclus)

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.