De la furcă la furculiță

luni, 20 mai 2024, 03:00
1 MIN
 De la furcă la furculiță

Însemnări mai mult sau mai puțin (ne)însemnate

Apropo de egalitarism

Al. Soljeniţîn (1918-2008), pe când nu se răsucise la loc: „Fiinţele umane sunt născute cu capacităţi diferite. Dacă sunt libere, nu sunt egale. Dacă sunt egale, nu sunt libere.” (trad. din engleză)

Simplu ca bună ziua.

Ştire de România

„Grădiniţa groazei avea o istorie de coşmar” (Digi24)

Acuzele Şoşoacei

La adresa soţului ei (fostului ei soţ?): „Abuz emoţional, social, spiritual, cibernetic…”

Parcă lipseşte ceva – a, da, abuzul fizic. Deşi, pare absolut firesc să lipsească: când te uiţi la cum arată ea şi cum arată el, abuzul fizic nu ar putea veni decât dinspre dânsa. Părerea mea.

Partidul Pepene

Ăştia nu reuşesc neam să gândescă în context. Nu tu în biologie, nu tu în economie, nu tu – nici măcar – în ecologie. Practic, în niciun domeniu. Exact la fel ca şi comuniştii. Cum să nu-i consideri, deci, drept Partidul Pepene: verde pe dinafară şi roşu pe dinăuntru? Din păcate, această gândire nu se suprapune exclusiv cu partidele ecologiste din Europa.

Tare!

Literalmente Oricine Altcineva există și va candida! Sau vrea să candideze, trebuie să strângă niscaiva semnături…

„Un profesor de matematică de 35 de ani din statul american sudist Texas  /interesant faptul că e localizat Texasul ca pentru idioți/ și-a schimbat oficial numele în officially Literally Anybody Else și adună semnături pentru a candida în noiembrie ca independent la alegerile prezidențiale.” (Barron’s)

Adevărul este că parcă și la noi vom ajunge să spunem la toamnă că parcă am vota literalmente cu oricine altcineva la prezidențiale decât cu candidații partidelor care sunt (care este?)…

O, voi creatori…

Care-i antonimul „creatorului de conţinut”? „Creatorul de gol”? Sau mai degrabă „creatorul de vid”?

Oricum, sintagma creator de conținut (content creator), adică cineva care, zice Wikipedia, „produce și oferă informație sau conținut media pentru un public anume, în special în contexte digitale”, mi-am amintit de-o epigramă de-a lui Păstorel: Voi, creatori ai artei pure,/ Ce staţi acuma la pădure,/ Să fiţi atenţi când vă plimbaţi/ Să nu călcaţi în ce creaţi!

Hei, dar asta e problema cu creatorii de azi (de conținut de orice fel, inclusiv de kkt), pădurea lor e pur… virtuală, dar efectele sunt reale!

Verifizierungs experte

Na, vorba aia, man wird alt wie eine Kuh / und lernt immer noch dazu (îmbătrânești precum o vacă,/ dar tot mai înveți câte ceva): există, carevasăzică, și experți de verificare! Am văzut unul la matinalul RTL (Punkt 8). Nu mă întrebați ce face că nu știu și nici nu vreau să mai știu, pentru că s-a umplut lumea (media) de experți.

Apropo de experţi. Iată ce a spus despre ei fizicianul danez Niels Bohr (1885-1962): „Un expert e cineva care a făcut toate greşelile ce pot fi făcute, /şi asta/ într-un domeniu îngust.” (trad. din engleză)

Trasabilitate

La mărfuri, desigur. În sine, o chestiune salutară: să știi de unde vine un produs, în special unul pe care-l mănânci.

Apropo, văzui zilele trecute la Lidl nu știu ce cârnați de mangalița (produs prin Harcov), pe eticheta căruia era specificat așa: x procente carne de porc mangalița din UE, y procente carne porc din UE etc.. Cam vag, nu?

Mi-a plăcut însă vorba neaoșă a unui fermier sau reprezentant al fermierilor români, în contextul unui material Digi24 despre produse de import vândute drept produse românești: (trasabilitate) de la furcă la furculiţă.

Da, așa ar fi corect. Doar că toată verificarea (evident de către experți de verificare, nu?) a traseului unui produs produce în primul rând, pe lângă noi trepte birocratice, noi costuri și, ca atare, prețuri mai mari. Dilematic.

Prima preocupare a buruienii

Prima preocupare a buruienii nu e să supravieţuiască – asta ştie să o facă oricum, ci să se-nmulţească!

Un anume fel de daltonism

Sau despre niște cifre verzi sau roșii, cam tot aia.

Aflu dintr-un articol apărut în săptămânalul german Focus (182 Millionen fließen in grünes Anti-Rechts-Programm/ 182 mil. euro pentru un program verde anti-dreapta, 02.04.2024) , semnat de Hubertus Knabe (istoric de seamă, fost timp de 18 ani director științific al memorialului din fosta închisoare Stasi Berlin-Hohenschönhausen, actualmente profesor de istorie contemporană la Universitatea Würzburg), că cei mai mulți bani curg pentru proiecte de combatere a extremismului de dreapta: în 2021, guvernul federal a cheltuit 22,6 de milioane de euro pentru asta, apoi 17,6 milioane pentru combaterea islamismului și doar 1,3 milioane de euro pentru combaterea extremismului de stânga, deși numărul extremiștilor germani de dreapta și a celor de stânga ar fi aproximativ egal.

Interesant e, în context, faptul că social democrații (SPD) au eliminat în 2014 obligația solicitanților de bani publici (pentru fel de fel de proiecte de combatere a extremismelor) de a recunoaște în scris constituția țării. Și uite așa, statul german a ajuns să finanțeze uneori asociații care combat „democratic” chiar… democrația.

 

Michael Astner este poet, traducător și publicist

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii