De la Ilan Șor la Ion Ceban: vectorii Moscovei și riscurile pentru Republica Moldova

Pe 28 septembrie, Republica Moldova va organiza alegeri parlamentare, un scrutin extrem de important nu doar pentru viitorul său politic și geopolitic, ci și pentru întreaga regiune. În timp ce autoritățile încearcă să asigure un proces electoral liber și corect, declarațiile liderilor de la Chișinău conturează un tablou sumbru: Rusia pregătește o nouă campanie de ingerință masivă, cu scopul de a deturna parcursul european al țării.

La sfârșitul lunii iulie, președinta Maia Sandu a avertizat asupra unei „interferențe fără precedent”, în timp ce premierul Dorin Recean a detaliat dimensiunea acestei amenințări, afirmând că, în campaniile anterioare, agenții ruși au cheltuit circa 200 de milioane de euro – echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei – pentru cumpărarea de voturi și organizarea de proteste menite să destabilizeze țara.

Șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a confirmat la rândul său că Rusia folosește o combinație de tactici hibride: dezinformare prin televiziuni și rețele sociale, transferuri de bani prin rețele bancare și criptomonede, finanțarea directă a unor partide și ONG-uri de fațadă. Musteață a avertizat că exact aceste mecanisme sunt așteptate să fie utilizate și în campania electorală actuală.

Nu în ultimul rând, și conducerea Inspectoratului General al Poliției a atras atenția că sunt monitorizate atent tentative de cumpărare a voturilor și de organizare a unor proteste „spontane”, finanțate prin rețele paralele. Poliția susține că deja au fost interceptate fluxuri financiare suspecte și că va colabora cu Comisia Electorală Centrală și cu SIS pentru a preveni repetarea scenariului din 2022, când mitingurile orchestrate de grupările lui Șor au degenerat în acțiuni de stradă violente.

Pe acest fundal, Comisia Electorală Centrală și instanțele au decis să nu permită participarea la alegeri a formațiunilor politice controlate de Ilan Șor. Argumentul este limpede: finanțare ilegală și utilizarea de resurse externe pentru influențarea votului, iar decizia poate fi privită ca un pas radical, dar necesar pentru protejarea integrității procesului electoral.

Însă Ilan Șor nu a dispărut din peisaj. Din exilul său la Moscova, oligarhul condamnat continuă să transmită mesaje video în care amenință cu „răsturnarea regimului” de la Chișinău și promite că va „identifica și susține” un partid de opoziție care, în viziunea sa, ar asigura „alegeri corecte”. Este un discurs menit să submineze încrederea publicului în instituțiile statului și să sugereze că actuala guvernare nu ar avea legitimitate. Mai mult, mesajul său trădează intenția de a se repoziționa ca sponsor din umbră al altor formațiuni, ceea ce confirmă încă o dată avertismentele SIS și ale Poliției: banii rusești și rețelele lui Șor rămân un canal activ de destabilizare, chiar dacă partidele care îi poartă numele au fost scoase din competiție.

În paralel, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost declarat indezirabil pe teritoriul României și în spațiul Schengen. Decizia vine pe fondul numeroaselor investigații care au arătat apropierea sa constantă de Moscova și suspiciunile că acționează ca un instrument al influenței rusești în Republica Moldova. Măsura, luată în coordonare cu Uniunea Europeană, transmite un semnal clar: toleranța față de politicienii care promovează agenda Kremlinului scade tot mai mult.

În acest climat tensionat, merită observate și declarațiile și acțiunile venite de la noi, din România. În ultima perioadă, liderul AUR, George Simion, a lansat mai multe atacuri dure la adresa președintei Maia Sandu și a Republicii Moldova, încercând să capitalizeze voturi prin mesajul unionist.

Însă, ca de fiecare dată când vine vorba despre Republica Moldova, realitatea este mult mai complexă. Potrivit unei investigații G4Media și a unui raport recent al think-tankului WatchDog.MD, AUR nu doar că s-a intersectat cu partide și personaje pro-Kremlin de la Chișinău, ci a fost și beneficiar direct al unei rețele de propagandă rusească. Un exemplu grăitor este colaborarea dintre AUR și partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună, politiciană finanțată de Ilan Șor și aflată și ea pe lista de sancțiuni a UE. Furtună a urcat pe scena conferinței „MEGA – Make Europe Great Again”, organizată la Chișinău de AUR, unde a fost primită ca aliată, alături de figuri publice din România care promovează curentul suveranist.

Rețeaua documentată de WatchDog.MD – 910 conturi pe TikTok, Facebook, YouTube, Instagram și Threads – a fost folosită pentru a difuza mesaje anti-UE, anti-Maia Sandu și pro-Kremlin, dar și pentru a promova în România figuri precum George Simion și Călin Georgescu. Înainte de turul doi al prezidențialelor din mai 2025, această rețea a susținut masiv candidatura lui Simion în Republica Moldova, iar după eșecul său electoral a promovat intens narațiunea că alegerile ar fi fost „fraudate cu sprijinul Maiei Sandu și al diasporei moldovenești”.

Rezultatul este un cerc vicios: discursul radical al AUR, în loc să apropie Chișinăul de București, servește intereselor Kremlinului. Moscova abia așteaptă să audă lozinci unioniste radicale pentru a pretinde că trebuie să își „apere etnicii” din Republica Moldova de un pericol imaginar al absorbției de către România. În paralel, rețelele de propagandă au încercat să creeze paralele toxice între România și Moldova, vehiculând ideea că „fraudele electorale” din București se vor repeta la Chișinău.

În aceste condiții, orice voce care strigă brusc „Unire!” în campaniile electorale de la Chișinău trebuie privită cu precauție maximă, acest deziderat putând deveni oricând muniție pentru Moscova, necesară pentru a justifica pretexte de intervenție și destabilizare.

Alegerile din septembrie din Republica Moldova nu mai sunt doar o competiție internă între partide. Ele reprezintă un test pentru reziliența democratică a Republicii Moldova. Declarațiile șefilor instituțiilor-cheie – Președinție, Guvern, SIS și Poliție – transmit același mesaj: pericolul de interferență externă este real și de proporții. Răspunsul Chișinăului constă în consolidarea instituțiilor și în măsuri ferme împotriva actorilor politici și financiari care joacă după agenda Moscovei.

Pentru Republica Moldova, scrutinul din 28 septembrie este o bătălie pe două planuri: intern, între partidele politice, și extern, cu încercările Rusiei de a manipula votul. Excluderea partidelor lui Șor și interdicția impusă lui Ion Ceban nu sunt simple sancțiuni politice, ci bariere ridicate împotriva unui război hibrid care vizează direct viitorul țării.

Pentru România – și în special pentru Iași, aflat la câțiva kilometri de frontieră – stabilitatea Republicii Moldova reprezintă o chestiune de securitate imediată, rezistența Chișinăului în fața presiunilor ruse urmând să influențeze nu doar parcursul european al Moldovei, ci și liniștea de pe malul drept al Prutului.

Publicitate și alte recomandări video