De la mândrie, la dezamăgire
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Advertorial

De la mândrie, la dezamăgire

GALERIE
Traian Dobre
  • Traian Dobre
- +

     Într-o vreme eram mândri că investitorii străini ne-au călcat pragul şi prin intermediul lor începusem să refacem ceea ce am distrus mai mult sau mai puţin voit. Numai că de prin 2008 încoace mândria a început să se transforme în dezamăgire. Rând pe rând s-au închis fabrici ce asigurau o sumedenie de locuri de muncă: Nokia de la Jucu, producătorul de ciocolată Kraft Food din Braşov, Coca Cola de la Iaşi, fabrica de bere Ursus din Cluj, lactate Tnuva, Colgate-Palmolive şi fabrica de medicamente Europharm Braşov, etc.
     Recent am fost informaţi că al doilea partener comercial al României, spune adio pieţei locale. Primii au fost italienii de la ENI, cea mai mare companie petrolieră din Cizmă, care şi-au vândut benzinăriile către grupul ungar MOL, iar recent a fost rândul gigantului Enel să spună „ciao” României spre stupefacţia jucătorilor din piaţă.   
     Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. În 2008, compania a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul. Enel operează şi în sectorul energiei regenerabile din România, prin compania Enel Green Power, unul dintre cei mai influienţi jucători de pe piaţa de profil. În condiţiile în care Companiile Enel din ţară au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit de 289 milioane de euro începi să-ţi cam pui întrebarea, de ce au luat decizia de a pleca?
     E greu de aflat sau poate nu vom afla niciodată adevăratele motive ale plecării acestora, dar le putem deduce. Ştiut fiind că acest operator gestionează peste 91.000 de kilometri de reţele, taxa pe stâlp (INCREDIBIL, aplicată la valoarea iniţială a investiţiei, nu la cea rămasă de amortizat!) le-a stricat planurile de afaceri, ca să nu mai vorbim şi de celelalte taxe, taxe şi iar taxe pe care le suportăm dealtfel fiecare dintre noi. Un alt motiv care merită punctat este scăderea consumului de energie din ultimii ani. Dacă în urmă cu 9, respectiv 6 ani, când Enel a preluat cele trei filiale Electrica PIB-ul creştea ca Făt-Frumos din poveste, astfel că şi consumul de energie era mai mare, de la un an la altul, dar mai ales de când a început criza cei doi indicatori au dat înapoi ca racul.
     Cu ceva vreme în urmă, presa ne informa că autorităţile au cerut italienilor să cumpere pachetul minoritar de acţiuni pe care îl mai deţine Electrica la Enel Muntenia şi Enel Distribuţie Muntenia. În contextul în care italienii au plătit aproape 400 mil. euro în 2008 pe 50% din titluri, li s-a părut exagerată suma de 521 mil. euro cerută acum de reprezentanţii statului pe un pachet de doar 23,5%.
     Nici modificările din Codul Fiscal şi cel al Muncii nu trebuiesc trecute cu vederea, căci şi Enel ca şi orice altă firmă care se gândeşte la viitor îşi face nişte planuri. Dar poate că şi statul român are dreptatea sa ştiind condiţiile privatizării, cel puţin în cazul Muntenia Sud. Potrivit Departamentului pentru Energie, un articol din contractul de privatizare semnat în iulie 2007, prevede că «Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud către Enel.» . Neajungându-se la o înţelegere amiabilă în ceea ce priveşte preţul, Statul va cere 521 mil. euro de la Enel, la Tribunalul de la Paris.
     Aşadar încurcate sunt căile Domnului în «România mereu surprinzătoare»! În ce ne priveşte, ceea ce ştim sigur e faptul că politicile economice (pe care nu le avem deoarece nu există stategii de dezvoltare – spun unii !) au fost şi sunt făcute «după cum bate vântul», iar lipsa de predictibilitate legislativă îi va goni sau îi va ţine departe pe investitori. Oare aceste exemple nu ar trebui să dea de gândit guvernanţilor?     

Ing.dr.ec Traian Dobre
   


 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Alexandru LĂZESCU

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Atunci când ţările în care se aplică politicile socialiste intră invariabil într-o criză profundă, ajung în ruină economică şi la proteste reprimate brutal, ampla falangă progresistă din zona politică, academică şi din mass media din Occident ne explică că motivul este că acolo nu se aplica cu adevărat socialismul.

Filmuletul zilei

opinii

Oraşe de antichităţi

Briscan ZARA

Oraşe de antichităţi

Comunismul a fost o idee proastă, fără discuţie. Aşa ceva nu se poate aplica decât poate într-o societate cu mult mai dezvoltată şi conştientă de sine decât cele existente acum şi cu 50 de ani în urmă. A organiza o ţară întreagă după nişte principii fixe, nivelatoare, înjositoare pentru unii şi înălţătoare pentru alţii, ambele pe nedrept, este o crimă adevărată. Nu poţi neglija cu totul individul, cu unicitatea lui, pentru binele societăţii în ansamblu. Pentru că ăsta e comunismul, ca orice regim totalitar, un sistem care neglijează individul.

Povestea de război a marii Regine (II)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (II)

Istoria românilor, dar şi cea universală, stă mărturie că monarhia este regimul care, în toate timpurile, a beneficiat de cea mai mare încredere din partea oamenilor. Să reţinem şi faptul că pe această relaţie de încredere s-au structurat marile idealuri în istorie, în vreme ce neîncrederea le-a năruit. În fine, regele reprezintă o triplă "realitate socială, politică, religioasă". Însă fundamentul regalităţii în economia istoriei este faptul că aceasta este cel mai puternic simbol al naţiunii, al unităţii, al continuităţii, al fertilităţii şi al mântuirii.

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

Ioan Alexandru TOFAN

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

S-a terminat admiterea şi atmosfera în universitate este aceeaşi ca la sfârşitul unei nunţi la un cămin cultural de la sat. Mormane de hârtii (chiar dacă există o platformă online de înscriere, dosarul plic este inevitabil ca o lege a firii), sticle cu apă sălcie, scrumiere pline, pixuri aruncate, priviri obosite, transpiraţie, poveşti amuzante sau teribile. Dar şi un sentiment de mulţumire, ca după număratul darului: au venit şi anul acesta studenţi, nu ne desfiinţează nimeni. Ba chiar au venit mai mulţi decât anul trecut, cel puţin la licenţă.

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

Drona auto

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.