De la olimpiadele din Iași, la cercetarea vaselor de sânge la Londra. „Am avut foarte mare încredere în această tehnologie”. Povestea extraordinară a Ioanei

În 2019 s-a mutat la Londra, unde a parcurs toate etapele academice: licență, master și, în prezent, doctorat la prestigioasa universitate. Lucrează într-un laborator unde reproduce vasculatura umană, o rețea complexă de celule și țesuturi care comunică permanent pentru a menține echilibrul în organism.

„În gimnaziu și liceu mergeam la olimpiade, în special la fizică și biologie. Aveam o pasiune pentru acestea. Nu mai știu exact unde a început ideea de cercetare, dar cert este că profesorii noștri aduceau la clasă foști elevi care studiau în străinătate sau chiar făceau cercetare, și eram mereu foarte impresionată de poveștile lor. Mi-au fost expuse mereu posibilitățile pe care le-aș avea după școală și mi-a plăcut ideea de a studia în străinătate, de a lucra în cercetare, în bioinginerie medicală. Profesorul meu de fizică, dl. Jean Marius Rotaru (Colegiul Național Iași, n.r.), m-a susținut foarte mult. Am fost norocoasă că am avut șansa asta și mi-am găsit drumul”, a declarat aceasta pentru „Ziarul de Iași”.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Ce este „organul pe cip”

Tehnologia pe care o folosește Ioana se numește „organ pe cip” („organ-on-chip”), o platformă de laborator care simulează funcțiile unui organ real. A apărut în jurul anului 2010, la Harvard, ca o alternativă la testele pe animale. Conceptul pare desprins din science fiction, dar este deja realitate în marile laboratoare ale lumii.

„Este un model de laborator, un dispozitiv pe care orice cercetător îl poate construi pe o bancă foarte mare, internațională, de celule”, a adăugat tânăra.

Acest „organ pe cip” funcționează ca un dispozitiv electronic, fiecare componentă are un rol bine definit, iar împreună pot simula structura și funcția unui organ. Prin aceste modele, cercetătorii pot observa cum reacționează țesutul viu în contact cu diferite substanțe sau condiții de boală.

Premiată în țară pentru cercetare de vârf

În primăvara acestui an, Ioana Eșanu a aflat de competiția „Games of Science” – un eveniment dedicat tinerilor cercetători care știu să comunice știința pe înțelesul publicului larg. S-a calificat la etapa online și, cu emoții mari, a ajuns în finala desfășurată la București, unde a concurat cu alți 15 participanți. A fost declarată câștigătoarea competiției, un rezultat care a surprins-o, dar care i-a validat munca.

„Am avut foarte mari emoții. Au fost foarte multe prezentări unde aș fi vrut eu să aflu mai multe despre munca lor, de aceea am fost foarte surprinsă să câștig concursul. Am încredere în această tehnologie. Cred că va duce la multe descoperiri”, a spus Ioana.

În cercetarea sa, tânăra a utilizat această tehnologie pentru a înțelege mai bine rolul proprietăților mecanice ale globulelor roșii în bolile microvasculare. Studiul acestor proprietăți ar putea, de exemplu, să ajute la identificarea pacienților cu diabet care sunt în pericol de a dezvolta retinopatie diabetică, principala cauză de orbire în lume.

„În multe boli cu complicații vasculare, cum ar fi diabetul, globulele roșii ale pacienților devin mai rigide și mai lipicioase. Ipoteza mea este că aceste modificări ale globulelor roșii afectează fluxul de sânge și poate chiar conduc direct la diferitele complicații vasculare: inflamație, lipsă de oxigen. Eu simulez în laborator vasculatura, cu un model de tip organ pe cip, prin care perfuzez globule roșii rigide și lipicioase, cu scopul de a testa ipoteza: dacă fluxul lor duce la efecte negative în vasele de sânge. În viitor, ideea ar fi să putem testa proprietățile sângelui ca să le putem spune pacienților ce risc de complicații au”, a explicat Ioana.

• Citiți și: VIDEO: Cum funcționează CIP-ul implantat în creier. Demonstrația celor 3 purceluși

Ficat pe cip și medicamente care n-ajung la oameni

 Deși ea nu lucrează direct pe modele de ficat, Ioana cunoaște foarte bine aplicațiile concrete ale tehnologiei în alte domenii, care par că ilustrează și mai clar beneficiile.

„Partea de descoperire a unor mecanisme de boală, asta este expertiza mea, probabil asta voi face în continuare. Lucrurile cele mai interesante mi se par cele legate de testarea medicamentelor, cu resurse mai restrânse. Nu mai e nevoie să treci printr-un proces lung pentru a testa toxicitatea unor substanțe pe animale sau chiar pe oameni. Poți obține rezultate relevante doar în laborator. Ne gândim chiar la testarea de medicamente: unele pot da efecte negative în ficat, pentru că acolo se metabolizează. Asta e ceva ce am citit la alți cercetători”, a subliniat aceasta.

Cercetătorii fac un astfel de „organ pe cip”, unde reproduc structura ficatului și introduc celule de la pacienți.

„Le pun acolo, pe organ, unde medicamentele interacționează cu celulele de ficat, așa cum ar face-o și în corp. Apoi se analizează dacă s-a întâmplat ceva rău cu celulele, caz în care vor spune: «Medicamentul ăsta nu are rost să îl trecem printr-un studiu clinic, pentru că avem acest rezultat care ne indică faptul că va fi un medicament toxic”, a conchis tânăra.

Publicitate și alte recomandări video