Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

Săptămâna trecută a fost lansată, fără prea mare tam-tam mediatic, dar cu reacţii bune în online, platforma orasulcreatorilor.com. În spatele ei sunt oameni din echipa care a realizat logo-ul Iaşului, care de data aceasta au invitat pentru consultări mai largi o serie de tineri implicaţi în industriile creative locale, în timp ce site-ul era încă în perioada de teste.

Întâlnirea, moderată de Oana Filip, a adus şi câteva explicaţii oferite de designerul Alex Munteanu legate de procesul prin care a fost comisionat şi dezvăluit publicului noul brand al Iaşului, ca parte dintr-un manual de identitate de oraş. Sper ca feedback-ul primit să fi fost util tuturor celor implicaţi, atât în procesul de selecţie a unor astfel de servicii, cât şi de execuţie. 

Industriile creative sunt cele care îşi au originea în „creativitatea, talentul şi măiestria indivizilor şi care au potenţialul creării de locuri de muncă şi de a genera prosperitate prin producerea şi exploatarea creativităţii, muncii intelectuale şi a ideilor, adică a proprietăţii intelectuale”. Definiţia industriilor creative şi a sectoarelor care o compun s-a schimbat în timp, după ce la finalul anilor ‘90 guvernul Tony Blair a încurajat folosirea creativităţii ca un termen umbrelă pentru o agendă dominată de cuvinte cheie precum cunoaştere, inovaţie şi antreprenoriat. 

Cea mai recentă taxonomie a Departamentului pentru Cultură, Media şi Sport din Marea Britanie, cel care în urmă cu mai bine de 20 de ani a lansat prima versiune cu 12 domenii, le-a restrâns în 2015 la doar 9. Industriile creative sunt compuse astăzi din: arhitectură; arte vizuale, performative şi muzică; muzee, galerii şi biblioteci; industria editorială; meşteşuguri; design (grafic, de produs şi fashion); film, tv, radio şi fotografie; publicitate şi marketing; IT (software şi servicii). Sunt voci care consideră că şi gastronomia ar trebui să fie pe această listă.

Clasificarea domeniilor industriilor creative de pe site-ul menţionat mai sus prezintă câteva inexactităţi: apar domenii vagi precum „cultură”, care include mare parte din celelalte, mai ales că industriile culturale se numesc acum creative. Încercarea de hibridizare dintre „ştiinţe şi educaţie” nu face parte din nici o clasificare a industriilor creative, iar arhitectura şi designul ar fi trebuit să fie categorii separate. Cu toate acestea, plaforma este pe cât de simplu de folosit (înscrierea nu durează mult şi e intuitivă), pe atât de utilă pentru crearea şi consolidarea unor reţele de creativi locali. Sau a unor comunităţi. Şi, de ce nu, cu o promovare inteligentă, realizarea unor legături între aceştia şi eventuali parteneri naţionali. 

Sintagma de „oraş al creatorilor” nu este foarte întâlnită. Un arhitect francez, Jean-Jacques Terrin, a scris o carte bilingvă (engleză-franceză) cu acest titlu, în care a vrut să demonstreze că artiştii vizuali, muzicienii, actorii sau designerii grafici, industria creativă în ansamblu, „joacă un rol vital în transformarea oraşului contemporan”. Prin prezentarea unor studii de caz din oraşe precum Berlin, Birmingham, Lausanne, Lyon, Montreal, Nantes sau Montpellier, analizate de experţi culturali şi urbanişti, Terrin aduce argumente puternice pentru importanţa activităţilor creative şi producţiei artistice în regenerarea urbană, economia oraşelor şi repoziţionarea acestora în competiţia globală pentru resurse.

Însă acestea sunt punctele tari ale oraşelor creative, noţiune (consacrată de Charles Landry în cartea The Creative City din 2000) care a creat o întreagă mişcare, atât în mediile academice, cât şi în cele economice şi ale politicilor publice. Mare parte din ideile care aveau să constituie formula de oraş creativ au apărut încă din anii ‘80, în jurul discuţiilor despre cultură, artă, programare culturală şi nevoia oraşelor de a-şi promova unicitatea. În perioada respectivă, temele principale erau proiectele artistice şi reconversia clădirilor vechi. 

Abia la mijlocul anilor ‘90 creativitatea a devenit un atribut căutat, iar industriile culturale au devenit industriile creative, deşi o oarecare ambiguitate în înţelegerea termenilor (vizibilă inclusiv pe platforma dezvoltată de creativii ieşeni) persistă până azi. În oraşele creative, nu doar artiştii şi cei care activează în economia creativă sunt surse pentru creativitate. Aceasta poate veni de la oricine abordează problemele într-un mod inventiv, fie într-o afacere sau în asistenţă socială, administraţie publică sau procese tehnice. În loc de a găsi modalităţi de a creşte cantitativ producţia, creativitatea ajută la identificarea căilor de a inova, a adăuga mai multe valoare şi a creşte calitatea vieţii locuitorilor unui oraş.

În 2007, UNESCO a identificat 13 elemente ale creativităţii oraşelor şi zonelor urbane, din care atrag atenţia susţinerea coeziunii sociale, promovarea creşterii economice, asigurarea bunăstării cetăţenilor, stimularea industriilor creative, dialogul intercultural, susţinerea inovaţiei şi creativităţii ca stil de viaţă, promovarea participării cetăţenilor în sfera publică, construirea infrastructurii culturale, cooperarea internaţională prin împărtăşirea cunoaşterii şi experienţelor. Cine nu vrea aşa ceva pentru oraşul în care locuieşte?

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri