Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
Săptămâna trecută a fost lansată, fără prea mare tam-tam mediatic, dar cu reacţii bune în online, platforma orasulcreatorilor.com. În spatele ei sunt oameni din echipa care a realizat logo-ul Iaşului, care de data aceasta au invitat pentru consultări mai largi o serie de tineri implicaţi în industriile creative locale, în timp ce site-ul era încă în perioada de teste.
Întâlnirea, moderată de Oana Filip, a adus şi câteva explicaţii oferite de designerul Alex Munteanu legate de procesul prin care a fost comisionat şi dezvăluit publicului noul brand al Iaşului, ca parte dintr-un manual de identitate de oraş. Sper ca feedback-ul primit să fi fost util tuturor celor implicaţi, atât în procesul de selecţie a unor astfel de servicii, cât şi de execuţie.
Industriile creative sunt cele care îşi au originea în „creativitatea, talentul şi măiestria indivizilor şi care au potenţialul creării de locuri de muncă şi de a genera prosperitate prin producerea şi exploatarea creativităţii, muncii intelectuale şi a ideilor, adică a proprietăţii intelectuale”. Definiţia industriilor creative şi a sectoarelor care o compun s-a schimbat în timp, după ce la finalul anilor ‘90 guvernul Tony Blair a încurajat folosirea creativităţii ca un termen umbrelă pentru o agendă dominată de cuvinte cheie precum cunoaştere, inovaţie şi antreprenoriat.
Cea mai recentă taxonomie a Departamentului pentru Cultură, Media şi Sport din Marea Britanie, cel care în urmă cu mai bine de 20 de ani a lansat prima versiune cu 12 domenii, le-a restrâns în 2015 la doar 9. Industriile creative sunt compuse astăzi din: arhitectură; arte vizuale, performative şi muzică; muzee, galerii şi biblioteci; industria editorială; meşteşuguri; design (grafic, de produs şi fashion); film, tv, radio şi fotografie; publicitate şi marketing; IT (software şi servicii). Sunt voci care consideră că şi gastronomia ar trebui să fie pe această listă.
Clasificarea domeniilor industriilor creative de pe site-ul menţionat mai sus prezintă câteva inexactităţi: apar domenii vagi precum „cultură”, care include mare parte din celelalte, mai ales că industriile culturale se numesc acum creative. Încercarea de hibridizare dintre „ştiinţe şi educaţie” nu face parte din nici o clasificare a industriilor creative, iar arhitectura şi designul ar fi trebuit să fie categorii separate. Cu toate acestea, plaforma este pe cât de simplu de folosit (înscrierea nu durează mult şi e intuitivă), pe atât de utilă pentru crearea şi consolidarea unor reţele de creativi locali. Sau a unor comunităţi. Şi, de ce nu, cu o promovare inteligentă, realizarea unor legături între aceştia şi eventuali parteneri naţionali.
Sintagma de „oraş al creatorilor” nu este foarte întâlnită. Un arhitect francez, Jean-Jacques Terrin, a scris o carte bilingvă (engleză-franceză) cu acest titlu, în care a vrut să demonstreze că artiştii vizuali, muzicienii, actorii sau designerii grafici, industria creativă în ansamblu, „joacă un rol vital în transformarea oraşului contemporan”. Prin prezentarea unor studii de caz din oraşe precum Berlin, Birmingham, Lausanne, Lyon, Montreal, Nantes sau Montpellier, analizate de experţi culturali şi urbanişti, Terrin aduce argumente puternice pentru importanţa activităţilor creative şi producţiei artistice în regenerarea urbană, economia oraşelor şi repoziţionarea acestora în competiţia globală pentru resurse.
Însă acestea sunt punctele tari ale oraşelor creative, noţiune (consacrată de Charles Landry în cartea The Creative City din 2000) care a creat o întreagă mişcare, atât în mediile academice, cât şi în cele economice şi ale politicilor publice. Mare parte din ideile care aveau să constituie formula de oraş creativ au apărut încă din anii ‘80, în jurul discuţiilor despre cultură, artă, programare culturală şi nevoia oraşelor de a-şi promova unicitatea. În perioada respectivă, temele principale erau proiectele artistice şi reconversia clădirilor vechi.
Abia la mijlocul anilor ‘90 creativitatea a devenit un atribut căutat, iar industriile culturale au devenit industriile creative, deşi o oarecare ambiguitate în înţelegerea termenilor (vizibilă inclusiv pe platforma dezvoltată de creativii ieşeni) persistă până azi. În oraşele creative, nu doar artiştii şi cei care activează în economia creativă sunt surse pentru creativitate. Aceasta poate veni de la oricine abordează problemele într-un mod inventiv, fie într-o afacere sau în asistenţă socială, administraţie publică sau procese tehnice. În loc de a găsi modalităţi de a creşte cantitativ producţia, creativitatea ajută la identificarea căilor de a inova, a adăuga mai multe valoare şi a creşte calitatea vieţii locuitorilor unui oraş.
În 2007, UNESCO a identificat 13 elemente ale creativităţii oraşelor şi zonelor urbane, din care atrag atenţia susţinerea coeziunii sociale, promovarea creşterii economice, asigurarea bunăstării cetăţenilor, stimularea industriilor creative, dialogul intercultural, susţinerea inovaţiei şi creativităţii ca stil de viaţă, promovarea participării cetăţenilor în sfera publică, construirea infrastructurii culturale, cooperarea internaţională prin împărtăşirea cunoaşterii şi experienţelor. Cine nu vrea aşa ceva pentru oraşul în care locuieşte?
George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi
Cuvinte cheie: + orasul creatorilor, logo Iasi, Alex Munteanu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |