anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (II)

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

Care sunt condiţiile pe care Iaşul le poate crea pentru ca oamenii şi instituţiile să poată beneficia de schimbarea de paradigmă, chiar în contextul în care e izolat din punct de vedere al infrastructurii? Fiecare oraş cu ambiţii reale doreşte să devină un magnet pentru oameni şi resurse, să renunţe la activităţile economice cu valoare adăugată redusă şi să le atragă pe cele situate mai sus în lanţul valoric, care oferă o marjă mai mare de profit. De obicei, valoarea adăugată ridicată este obţinută în centre de cercetare şi creare de cunoaştere, prin producţie avansată sau creativitate culturală. Mai precis, prin exploatarea proprietăţii intelectuale, termenul cheie din definiţia industriilor creative.

În 2002, Richard Florida aduce în discuţie termenul de „clasă creativă”, fapt care dinamizează discuţia, favorizată şi de explozia digitalului şi inovaţiilor tehnologice venite dinspre zona artelor. Florida afirmă că succesul oraşelor depinde de gradul de dezvoltare a economiilor lor creative, mai ales de posibilitatea acestora de a atrage forţă de muncă calificată în industrii bazate pe cunoaştere (de la IT la finanţe, de la medicină la educaţie, drept sau antreprenoriat). În opinia sa, oraşele ar trebui să se reorganizeze pentru a satisface nevoile şi a-şi menţine dezirabilitatea pentru această clasă creativă, al cărui impact se răsfrânge în toate sectoarele economiei urbane.

La finalul secolului 20, 80% dintre oameni căutau întâi un loc de muncă şi apoi se mutau în oraşul respectiv. Astăzi, peste două treimi aleg mai întâi un oraş şi apoi locul de muncă. Acest lucru are implicaţii asupra modului în care oraşele sunt construite, iar cei care le conduc şi proiectează dezvoltarea lor se întreabă, printre altele, dacă ele au o infrastructură (inclusiv culturală) suficientă pentru a acomoda nevoile clasei creative, dacă sunt atractive pentru vizitatori şi prietenoase cu mediul. Încurajate de câteva exemple de succes (Glasgow, Bilbao, Liverpool), multe foste oraşe industriale au adoptat sugestiile lui Florida şi au promovat regenerare urbană prin cultură, transformând foste spaţii industriale în infrastructură culturală şi creativă pentru a atrage tineri creativi, inclusiv prin acordarea de burse şi facilităţi.

Teoria sa, îmbrăţişată la nivel mondial vreme de 15 ani, în ciuda controverselor legate de lipsa de dovezi statistice, a fost criticată tot mai des în ultima perioadă şi parţial repudiată de însuşi Florida într-un nou material. Această nouă carte, publicată în 2017, plină de grafice şi date care să-i susţină argumentaţia, are un titlul care-i rezumă concluziile: The New Urban Crisis: How Our Cities Are Increasing Inequality, Deepening Segregation, and Failing the Middle Class - and What We Can Do About It (Noua criză urbană: Cum oraşele noastre cresc inegalitatea, adâncesc segregarea şi dezamăgesc clasa de mijloc - şi ce putem face în legătura cu asta). El enumeră cinci factori apăruţi ca o consecinţă a bătăliei pentru clasa creativă: economia cunoaşterii a adus beneficii „oraşelor superstar”, în detrimentul celorlalte; doar familiile cu venituri mari îşi permit să suporte creşterea costurilor vieţii în aceste oraşe; inegalitatea economică s-a agravat; gentrificarea împinge săracii la periferiile zonelor metropolitane, puţin pregătite pentru a absorbi acest impact; problemele oraşelor din lumea dezvoltată se răspândesc rapid în mega-oraşele din lumea în curs de dezvoltare.

Tot el vine şi cu un set de soluţii, dintre care prima e şi cea mai interesantă, deoarece îi contrazice teoria iniţială: încurajarea creşterii urbane fără zone cu densitate sporită a clasei creative. Pe lângă aceasta, cei ce se ocupă de planificarea urbană ar trebui să investească în infrastructură pentru a susţine o densitate mai mare a populaţiei; să construiască locuinţe mai accesibile, pliate pe realităţile economice actuale; să transforme locurile de muncă prost plătite în job-uri pentru clasa de mijloc; combaterea sărăciei prin investiţii în oameni şi locuri; folosirea modelului american drept cadru global; şi descentralizare prin acordarea de mai multă putere de decizie la nivel local.

Guvernele au de ales între a gândi şi implementa politici care să favorizeze câteva oraşe importante sau a asigura o dezvoltare pentru părţi mai mari ale societăţii. În acest nou context, fiecare oraş e nevoit să-şi regândească rolul şi poziţionarea. Realismul autoevaluării, ingeniozitatea căutării de soluţii pot scoate la iveală oportunităţi în orice situaţie. Oraşele trebuie să-şi chestioneze nu doar identitatea, caracterul distinctiv, punctele tari, ci şi direcţia şi posibilităţile de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

Care sunt condiţiile pe care Iaşul le poate crea pentru ca oamenii şi instituţiile să poată beneficia de schimbarea de paradigmă, chiar în contextul în care e izolat din punct de vedere al infrastructurii? Fiecare oraş cu ambiţii reale doreşte să devină un magnet pentru oameni şi resurse, să renunţe la activităţile economice cu valoare adăugată redusă şi să le atragă pe cele situate mai sus în lanţul valoric, care oferă o marjă mai mare de profit. De obicei, valoarea adăugată ridicată este obţinută în centre de cercetare şi creare de cunoaştere, prin producţie avansată sau creativitate culturală. Mai precis, prin exploatarea proprietăţii intelectuale, termenul cheie din definiţia industriilor creative.

De aceea, am susţinut şi continui să cred că cea mai inteligentă poziţionare a Iaşului, în actualul context socio-politic şi economic, este ca oraş creativ, al ideilor şi al culturii, prietenos şi accesibil tuturor locuitorilor şi vizitatorilor, a cărui dezvoltare sustenabilă să depindă în primul rând de rolul de furnizor de educaţie şi soluţii de rezolvare a problemelor din întreaga Moldovă, inclusiv prin servicii creative oferite de universităţi şi companii ai căror angajaţi lucrează în birouri (fabricile secolului 21). Mai pe scurt, Iaşul trebuie să se poziţioneze şi să devină un oraş al creatorilor. Propunerea strategiei de brand recent apărută (momentan în stadiu de draft) este, de aceea, un pas necesar şi oportun pentru asumarea reală, faptică, nu doar declarativ-ornamentală, a singurei direcţii de dezvoltare cu potenţial de a reduce într-un interval de timp rezonabil decalajul faţă de principalele centre urbane cu care suntem în competiţie.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Când salariile o iau înaintea autostrăzilor

Mihai CHIPER

Când salariile o iau înaintea autostrăzilor

Cum să interpretăm anomalia statistică de la Iaşi?

opinii

Autorul (III)

Codrin Liviu CUȚITARU

Autorul (III)

Autorul e, înainte de orice, o enigmă culturală şi, nu în ultimul rând, una istorică. Romanţând biografia unui personaj canonic (de talia lui James), te confrunţi, volens-nolens, cu restricţii în perimetrul imaginativ. Oricâtă flexibilitate de construcţie ar oferi literatura, istoria (necesara raportare la factualitate) restrânge, auster, „deschiderile” potenţiale ale tabloului epic.

RPL 2021: Despre involuţia marilor oraşe şi despre câteva erori vizibile de înregistrare

George ŢURCĂNAŞU

RPL 2021: Despre involuţia marilor oraşe şi despre câteva erori vizibile de înregistrare

Avem datele (încă provizorii!) de la RPL2021 defalcate pe UAT-uri locale (comune, oraşe şi municipii). Vă propun să aruncăm o privire asupra acestora.

Creierul tăcut

Bogdan ILIESCU

Creierul tăcut

„The great events of the world take place in the brain.”/ „Marile evenimente ale lumii au loc în creier.” -  Oscar Wilde

pulspulspuls

Cum a ajuns iar Iaşul exemplu negativ la spor electoral? Ghici cine-s protagoniştii? Aţi ghicit!

Cum a ajuns iar Iaşul exemplu negativ la spor electoral? Ghici cine-s protagoniştii? Aţi ghicit!

Am auzit şi noi de la alţii mai informaţi din zona arcului guvernamental că se tot vorbeşte prin conducerile partidelor, din ce în ce mai insistent de ceva vreme, de o comasare a alegerilor care vor avea loc anul viitor. 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.