De la Parhon - Iași la Brăila și apoi în Italia. Povestea de succes a unei asistente
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

De la Parhon - Iași la Brăila și apoi în Italia. Povestea de succes a unei asistente

GALERIE
asistenta
  • asistenta
- +

La Spitalul P. Pederzoli din Peschiera del Garda, în regiunea Veneto din Italia, lucrează mai mulți români care au plecat din țară: medici, asistenți și infirmieri români, dar și personal administrativ sau muncitori care construiesc aripa nouă a spitalului.

Claudia Burghiu are 57 de ani și e asistentă-șefă la secția Dozzinante, o secție de lux cu 12 paturi, unde sunt internați pacienții înstăriți care plătesc ca să stea împreună cu familiile lor în aceleași condiții ca acasă. Claudia are 17 subordonați, majoritatea italieni, și face un master online în management sanitar la Universitatea din Roma. Dintre cei 30 de asistenți-șefi de la Spitalul P. Pederzoli, ea este singura româncă – restul sunt italieni.

În România, a lucrat trei ani la Spitalul Parhon din Iași până în 1984, când s-a mutat împreună cu soțul ei la Brăila – Costică Burghiu era militar și primise un post în acest oraș. Au locuit 14 ani la Brăila, iar Claudia a lucrat ca asistentă medicală la Spitalul Județean de Urgență. Fiica lor, Andreea, s-a născut în 1987.

În 2000, Spitalul P. Pederzoli era în criză de personal și un reprezentant a venit în România să caute asistenți medicali, cărora le-a oferit un contract de un an în Italia. În 2000, familia Burghiu se descurca greu din punct de vedere financiar: plăteau rate pentru un televizor și pentru un calculator pe care-l cumpăraseră fiicei lor, iar Dacia veche de 17 ani era tot mai ruginită. „Am trăit mereu numai din rate”, spune Claudia.

Când a plecat din țară, Claudia avea 38 de ani. Planul era să stea un an și să strângă suficienți bani cât să-și plătească datoriile, apoi să se întoarcă acasă, la fiica și la soțul ei. Nu ieșise niciodată din țară până atunci și își dorea să vadă Capela Sixtină. Primul contact cu sistemul medical italian a fost năucitor. „Aveam echipamente, aveam de toate”, povestește Claudia, căreia în România îi lipseau pansamentele sterile și improviza comprese din fâșii de tifon pe care le steriliza.

În prezent, locuiește într-o casă cochetă din Cavalcaselle, cu o curte mică îngrijită de Costică, pentru care plătesc o rată lunară de 780 de euro. Salariul ei e în jur de 2.200 de euro și familia nu mai are greutățile financiare din România. „Acum câteva zile ne-am schimbat frigiderul și mi se pare așa o chestie să cumpărăm noi un frigider cu 280 de euro, cu banii în mână, fără să facem rată și fără să ne fie greu că ne-am dezechilibrat”, spune Claudia.

Aflați amănunte de pe libertatea.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.