Arhitectul ieșean Sebastian Săvescu, vicepreședinte OAR Iași, a fost acolo – la început, când proiectele mari păreau un vis îndepărtat. Acum, după 18 ani de experiență și lucrări importante precum Unirea Towers și Conest Grand Residence, spune că știe ce înseamnă să treci de la schițele timide la realizări de amploare. Cofondator al biroului de arhitectură SAM Ideas și vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România (OAR), filiala Iași, Sebastian Săvescu ne vorbește deschis despre ce trebuie să facă un arhitect tânăr pentru a ajunge să lucreze la astfel de proiecte.

 Ca să „pui mâna” pe proiecte mari este nevoie de experiență. Multă experiență

„Impunerea pe piață vine doar în timp, după proiecte realizate, implementate și apreciate. Chiar și în domeniul foarte dinamic al designului interior, pentru a-ți construi un brand este nevoie de măcar 5-6 ani pentru a deveni relevant pe piața locală. Proiectele mari realizate de noi, cum a fost Conest Grand Residence sau Unirea Towers, au durat 6-7 ani de la primele schițe până la finalizare, perioadă în care aproape permanent biroul de arhitectură a avut de proiectat, ajustat, actualizat, optimizat, urmărit execuția etc. Și pentru asta a fost nevoie de 10 ani de experiență și mai durează câțiva până acel portofoliu de proiecte aduce altele”, a explicat Sebastian Săvescu pentru „Ziarul de Iași”.

El spune că talentul nu este suficient pentru a reuși în arhitectură. Chiar și cei mai creativi arhitecți pot rămâne blocați la proiecte mici dacă nu știu cum să se implice în domeniu. În această industrie, trebuie să îți faci singur loc, nu să aștepți să fii descoperit.

Apoi, mulți tineri arhitecți visează la independență, dar realitatea este că în primii ani de carieră, fără un portofoliu solid, este greu să câștigi încrederea clienților. Vicepreședintele OAR Iași afirmă că, atunci când vrei să devii arhitect independent, arhitectura nu mai este o meserie la care mergi la ora 9.00 și pleci liniștit la ora 17.00,  fără să te mai gândești până a doua zi.

• Citiți și: De ce nu ne place adesea Iașul? Fost arhitect șef: Piața locală de proiecte nu e competitivă, e fără stil, haotică. Cum te impui ca tânăr arhitect

Asta în contextul în care „Ziarul de Iași” a scris zilele trecute despre provocările cu care se confruntă birourile mici de arhitectură din Iași în încercarea de a obține proiecte mari, într-o piață dominată de companii consacrate. Câțiva arhitecți locali ne-au explicat cât de greu este accesul la licitații și colaborări importante, dar și ce soluții au găsit pentru a rămâne competitivi pe piața locală.

„Arhitectura e mult mai mult decât un concept, câteva randări și o animație”

Arhitectul Sebastian Săvescu spune că, de multe ori, tinerii arhitecți intră pe piață fără să își dea seama că arhitectura nu înseamnă doar creație. Este un mix între creativitate, cunoștințe tehnice, legislație și relații cu beneficiarii. Fără o înțelegere clară a tuturor acestor aspecte, este greu să gestionezi proiecte mari.

„Talentul și entuziasmul nu pot compensa experiența decât pe termen scurt. Iar arhitectura e mult mai mult decât un concept, câteva randări și o animație. E despre a fi capabil să gestionezi o investiție mare, să analizezi comparativ, să prezinți și să alegi soluțiile optime, să poți previziona implicațiile modificărilor, să poți găsi soluții rapide și constructive în situații de criză și, mai ales, să oferi siguranță și încredere clientului că ai capacitatea de a gestiona o investiție care e echivalentul cifrei de afaceri a biroului tău pe câțiva ani. Pentru că asta e realitatea… clienții caută profesioniști care să le gestioneze investițiile. O ofertă mare nu aduce un contract mare. Un contract mare nu înseamnă neapărat o încasare mare, iar chiar dacă este, se întinde pe un timp îndelungat. Un proiect mare înseamnă multe responsabilități și, mai ales, multe neprevăzute”, consideră arhitectul ieșean.

 „Ajungi într-o lume în care ai senzația că se vorbește o altă limbă”

Tinerii arhitecți au idei foarte bune, dar de multe ori nu ajung să le pună în practică pentru că nu știu cum să își facă loc în industrie. Nu e suficient să fii talentat, trebuie să știi și cum să îți joci cărțile.

„Cred că mirajul că, dacă devii arhitect și ai și drept de semnătură, vei putea face orice, este dificil de gestionat în primii ani. Riscul blazării sau al descurajării este mare, pentru că practica de arhitectură are nenumărate aspecte pentru care facultatea nu are cum să te pregătească. Ajungi într-o lume în care ai senzația că se vorbește o altă limbă, cu un vocabular de termeni complet diferit, că noțiunile sunt complet diferite. Că nu e suficient să faci un concept bun pentru a face un proiect bun, că a ști cum se întocmește un memoriu tehnic este mereu mai important uneori decât să reglezi lumina într-o randare și că, după ce beneficiarul acceptă conceptul propus, întrebarea cea mai dificilă este: cum fac asta să se construiască, în bugetul și termenul estimat, având în vedere capacitatea tehnică a unui constructor local”, ne explică vicepreședintele OAR Iași.

Sebastian Săvescu spune că, pentru a reuși ca arhitect într-un oraș în dezvoltare, fiecare proiect ar trebui privit ca o oportunitate de a învăța, nu doar ca pe o sursă de bani. Iar participarea la conferințe nu trebuie să aibă scopul de a copia o rețetă de succes, având în vedere că nu există una universal valabilă, ci de a învăța de la cei care au trecut prin aceleași provocări. E importantă și o echipă de colaboratori de încredere.

Cum i-ar putea ajuta autoritățile locale pe tinerii arhitecți

 El sugerează că autoritățile locale ar putea sprijini tinerii arhitecți, iar organizarea de concursuri cu implementare efectivă ar fi cea mai eficientă soluție. Aceste concursuri ar putea viza proiecte precum amenajarea parcurilor, locurilor de joacă, stațiilor de autobuz sau pavilioanelor temporare. Avantajele acestor inițiative ar fi că nu necesită resurse mari, stimulează creativitatea și oferă vizibilitate arhitecților participanți.

„OAR Iași a organizat constant în ultimii ani concursuri pentru pavilioane în cadrul RCW – anul acesta e deja a 3-a ediție, a organizat în 2024 Regionala de Arhitectură Moldova, care a fost organizată pentru a putea pune în valoare tinerii arhitecți și a reușit, timp de o săptămână, să expună pe Ștefan cel Mare peste 250 de proiecte de arhitectură, majoritatea realizate de arhitecți sub 35 de ani. Iașul are arhitecți tineri de valoare, cu experiența acumulată pe perioada studiilor, mai ales prin multe burse Erasmus și schimburi de experiență. (…) Sunt 10-12 colegi tineri, în jurul vârstei de 30 de ani, pe care îi urmăresc constant și care vor deveni cunoscuți până în 2030… și nu doar în Iași”, anticipează vicepreședintele OAR Iași.

Publicitate și alte recomandări video