De unde vin denumirile principalelor localitati iesene

Pina sa poarte numele de azi, orasul a cunoscut denumiri precum Esai, Esii, Easii, Orasul Esului, Iasai si Iesii, dupa cum este aratat in lucrarea "Tezaurul toponimic al Romaniei in Moldova", aparuta sub egida Academiei Romane.
Toponimia – disciplina ce studiaza numele locurilor – "poate fi socotita istoria nescrisa a unui popor, o adevarata arhiva, unde se pastreaza amintirea atitor intimplari si fapte mai mult sau mai putin vechi sau importante care s-au petrecut de-a lungul timpului si au impresionat intr-un chip oarecare sufletul popular", era de parere lingvistul Iorgu Iordan. Daca denumirile unor asezari, chiar asezarile in sine, au disparut, capacitatea cea mai mare de a rezista timpului o demonstreaza hidronimele (numele riurilor), oronimele (numele masivelor muntoase) si numele acelor asezari care au dobindit de timpuriu importanta economica, politica si culturala.
In Podu Ros isi faceau veacul prostituatele
Ca orice oras cu pretentii, Iasul se mindreste si el cu riul sau – chiar daca mai mult pretext pentru poduri si tintari decit riu de-adevaratelea. Impresia proasta pe care a lasat-o – se pare – Bahluiul o demonstreaza si numele sau: Bahlui este un cuvint cumano-peceneg, semnificatia sa fiind aceea de "piriu mocirlos". Numele unor mahalale precum Mahalaua Podului Verde, Mahalaua Podului Vechi, Mahalaua Podului Ros, Mahalaua Podului de Piatra ori cea a Podului de Lemn ar putea sa ne faca sa credem ca podurile peste Bahlui au fost odinioara mai numeroase decit sint astazi. Unele dintre "podurile" insirate mai sus desemneaza insa ulite podite – de unde denumirea de pod. Podul verde, bunaoara, era Copoul, iar Podul Vechi, Bulevardul Independentei. Podul Ros isi trage numele dintr-aceea ca pe strada care cobora dinspre Curtea Domneasca (Palatul Culturii) isi faceau veacul prostituatele. Tatarasii, Muntenimea sau Podu Verde au fost sate, inglobate in timp, in oras. In locul numit Tirgul Cucului este foarte probabil sa fi fiintat odinioara "piata neagra" a orasului. "Contrabandistii erau cei care plateau «vama cucului», adica nici o vama", spune Mircea Ciubotaru, cercetator la Institutul de Filologie "Alexandru Philippide".
Oras urit, Tirgu-Frumos a fost numit astfel in mod ironic
"Majoritatea numelor asezarilor provin de la antroponime, de la intemeietorii stapinirii mosiei", afirma Dumitru Agachi de la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol". Semnificatia Pascanilor, cindva Pascani, este aceea de "sat al celor care se trag din Pascu", Dumesti vine de la Duma – nume frecvent in Evul Mediu, Tomesti de la Toma, Miroslava de la Miroslav, Letcani de la Latco. "Numele de asezari se constituie initial ca un plural. Ploiesti este asezarea celor care se trag din Ploaie, Focsani a celor din neamul lui Focsa, Bucuresti a celor din neamul lui Bucur. Odata ce asezarea incepe sa fie vazuta ca un obiect geografic unic, pluralul se transforma, in unele cazuri, in singular: avem exemplul Iasului", afirma cercetatorul Mircea Ciubotaru. "Asezare urita, Tirgu-Frumos a fost numit astfel in antistrofa…", afirma Dragos Moldovanu, de la Institutul "Alexandru Philippide". Hirlau, toponim slav, are semnificatia de loc mlastinos, inrudirea cu "girla" fiind evidenta.
La Universitatea din Aroneanu va fi dezvelit bustul voievodului care a dat numele satului
La sfirsitul secolului al XVI-lea, Aron-Voda supranumit Tiranul, ctitoreste o biserica, nu departe de Tirgul Iasilor. Numele sau avea sa ramina nu numai bisericii dar si asezarii: Aroneanu. O statuie infatisindu-l pe Aron-Voda va fi dezvelita in aceasta toamna, la Aroneanu, in fata primei universitati populare care a luat fiinta in mediul rural. "Bustul lui Aron-Voda va fi turnat in bronz dupa bustul in ipsos care exista in micromuzeul universitatii, la scara de 1:1", afirma Neculai Birlescu, primarul comunei Aroneanu. Sculptorul Ioan Buzdugan, autorul bustului, s-a nascut in Aroneanu, in 1935, universitatea populara din comuna, inaugurata in luna iunie a acestui an, purtindu-i numele. La moartea sa, in anul 2000, a fost infiintat in Aroneanu, cu ajutorul rectorului Institutului "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, Mircea Spataru, si cu sprijinul primariei din Aroneanu, un mic muzeu "Ioan Buzdugan", ulterior inglobat universitatii. Printre lucrarile din patrimoniul muzeului se numara si bustul de ipsos al lui Aron-Voda, a carui replica in bronz va fi dezvelita, dupa informatiile furnizate de Neculai Birlescu, in ziua de Sfintul Dumitru a acestui an. "Citiva dintre cei mai instariti cetateni ai comunei Aroneanu sprijina financiar realizarea statuii", afirma Oltea Maria Buzdugan, sotia artistului. Universitatea populara isi va deschide in aceasta toamna portile pentru toti membrii comunitatii atrasi de arte, mestesuguri si cultura traditionala. (Daniela IRIMIA)

Publicitate și alte recomandări video