Din 2010, anual, autoritățile locale și naționale se întrec în organizarea evenimentelor oficiale menite să sărbătorească fastuos împlinirea unui alt an în timpul căruia, de fapt, cultura română s-a încăpățânat să reziste, în pofida dezinteresului la nivel înalt. „Nu rezolvăm  nimic dacă fluturăm forme fără fond și ținem discursuri pline de patos într-o zi, dacă nu facem  nimic pentru cultura noastră în toate celelalte. Avem o cultură națională bogată și valoroasă, care merită atenția noastră nu doar într-o singură zi din an, ci în toate cele 365”, a declarat senatorul USR Dan Lungu.

Anul acesta, Ministerul Culturii și Identității Naționale a selectat, pentru a celebra această zi, numai zece proiecte și acțiuni culturale, finanțându-le cu fonduri în valoare de 250.000 de lei. Fondurile alocate de către Minister activităților culturale au crescut prea puțin în cursul ultimilor ani și, numai în 2018, Ministerul a înregistrat o creștere a fondurilor alocate către asociații și fundații pentru dezvoltarea proiectelor și manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri.

Din păcate, deși evenimentele oficiale improvizate de autorități s-au întrecut  în grandoare și opulență, cele ale organizațiilor neguvernamentale au fost tratate cu dispreț instituțional. Deși selectați de către reprezentanții ministerului pentru obținerea finanțării, organizatorii au obținut banii destinați lor pe ultima sută de metri. Astfel că, la finalul lunii decembrie, mulți dintre aceștia nu au reușit să deconteze sumele cheltuite și s-au văzut nevoiți să apeleze la propriile fonduri, pentru efectuarea plăților. Sărbătorirea Centenarului a fost un eșec, unul pe bani mulți și prost cheltuiți.

Conform statisticilor realizate de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, consumul cultural a înregistrat în România, în ultimii ani, o scădere dramatică. Atât bugetul extrem de mic alocat culturii în prezent (sub 0,1% din PIB), cât și lipsa unui echilibru al dezvoltării vieții culturale în mediul urban și rural, precum și condiții din ce în ce mai vitrege privind finanțarea ți activitatea asociațiilor și fundațiilor culturale  – toate au săpat adânc la șubrezirea sistemului cultural românesc.

Acestora li se adaugă insuficiența fondului de carte pentru bibliotecile publice, mai ales în mediul rural. Deși Ministerul Culturii este obligat prin lege să organizeze anual achiziția de cărți și de reviste în vederea promovării culturii scrise, în ultimii ani a sistat în mod inexplicabil acest program  național.  Apoi, nu putem trece peste indiferența sau neglijența autorităților pentru activitatea și  renovarea căminelor culturale din mediul rural sau peste situația numeroaselor case memoriale ale marilor personalități din istoria României, care sunt gata oricând să se prăbușească. Situațiile acestora au rămas fie străine cu totul autorităților, fie pierdute pe drumul lung și birocratic al rezolvării problemei. Dezastrele culturale ale Centenarului au fost încoronate prin rușinoasa prăbușire a casei memoriale a sculptorului Constantin Brâncuși din satul Hobița, Gorj.

„Dacă ar fi să ne raportăm la ceea ce facem în prezent pentru sistemul cultural românesc, ziua de 15 ianuarie ar trebui să fie o zi de doliu național, nu de bucurie. Suntem o țară cu un procent rușinos din PIB acordat culturii, în care interesul pentru consumul cultural, pentru descoperirea și investirea în noile talente și valori sau pentru monumentele de patrimoniu răspândite pe întreg teritoriul țării se află la un nivel minim istoric. Ne lipsesc dorința și inițiativa în remedierea acestei situații și nu avem nici respectul cuvenit unor astfel lucruri –  nu încercăm să salvăm ceea ce încă poate fi salvat din moștenirea culturală și istorică a poporului nostru și alegem să ne transformăm în simpli martori ai unei succesiuni aparent interminabile de dezastre. Pentru mâine, 15 ianuarie, nu ne-am câștigat dreptul de a sărbători Ziua Culturii Naționale.  Dar dacă totuși o facem,  trebuie să fie cu mai multă sfială și rușine, cu bun simț și proiecte concrete, nu cu parade și discursuri ce sună din coadă cuvinte goale”, a mai declarat senatorul USR Dan Lungu.