Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Modul în care Franţa s-a deschis generaţiei mele şi celor mai vârstnice a fost fascinant, dar nu mai poate fi reprodus astăzi.
A trecut şi 14 iulie, sărbătoarea naţională a Franţei. Nu voi spune, aici, de ce iubesc această ţară, dar aş putea încerca să explic de ce continuă, după atâta vreme, să mă fascineze.
Franţa zugrăvită de lecturile copilăriei a fost urmată de cea a regilor şi generalilor. Ea a făcut loc, la momentul potrivit, Franţei literaţilor. Mult prea devreme, din păcate, aceasta din urmă a lăsat loc Franţei filosofilor. În fine – din nou, mult prea devreme – şi aceasta s-a înclinat în faţa Franţei teoreticienilor politici şi oamenilor de stat. E puţin probabil ca ea să se lase îndepărtată, deşi există atâtea alte ipostaze pe care n-am avut ocazia, energia sau competenţa de a le cunoaşte mai îndeaproape. Dar ele există şi continuă să mă provoace şi să-mi creeze un acut sentiment de vină.
Franţa mi s-a dezvăluit cu o generozitate mai mare decât eram eu capabil să cuprind, în diverse momente ale existenţei mele, iar unul dintre motivele fascinaţiei de care vorbeam mai sus ţine de senzaţia că e tot acolo, primitoare – inclusiv pentru cei care, nerecunoscători, i-au dat mai puţină atenţie decât merita. Momentele şi ipostazele pe care le-am ratat sunt tot acolo, doar că li s-au adăugat multe altele. Franţa e primitoare, tolerantă şi îmi dă senzaţia că voi fi iertat, că sunt aşteptat cu bucurie să revin. E, în acelaşi timp, suficient de orgolioasă încât să ştie că voi reveni.
Tentaţiile de astăzi sunt mult mai numeroase, pentru că trăim într-o epocă ale cărei defecte sunt multe şi mari, dar care nu ne poate răpi libertatea de alegere. Vor fi ele, însă, la fel de puternice precum cele de ieri, când raţiunea şi sentimentele îi făceau pe atâţia dintre noi nu doar să-şi constituie propriile imagini despre Franţa, ci să le şi însufleţească, adesea naiv şi adesea exagerând? Nu-mi amintesc prea bine ce şi cum s-a întâmplat, dar am ajuns, destul de repede, să înţeleg ce este aceea legătură specială. Iar, mai târziu, pe măsură ce aflam mai multe, să simt că ea nu este doar o ficţiune utilă.
Poate că e mai greu, astăzi, să se parcurgă asemenea procese. Modul în care Franţa s-a deschis generaţiei mele şi celor mai vârstnice a fost fascinant, dar nu mai poate fi reprodus astăzi. Emoţia şi încărcătura politică şi spirituală a semiclandestinităţii au fost înlocuite de rigoarea instituţiilor şi eficienţa politicilor care ne încurajează, astăzi, să ne (re)întâlnim cu Franţa ideilor, indiferent sub ce formă sau cu ce motivaţii. În definitiv, vorbim adesea şi de Franţa ideologiilor.
Iar astăzi avem parte, mult mai mult decât în trecut, şi de Franţa lucrurilor. Nu trebuie să tratăm cu superioritate „lucrurile”, pentru că ele ne trimit tot la oameni – la ingeniozitatea, dexteritatea şi rafinamentul lor. De aici nu avem mult până la tehnologie, miza marilor campionate în care Franţa e mereu printre favorite. Şi încheiem ocolul, ajungând la inovaţie. Poate că Franţa îşi menţine o bizară reticenţă în a aplauda piaţa liberă, dar asta nu ne împiedică să observăm cât de mulţi dintre marii inovatori şi creatori de lucruri au fost sau sunt francezi.
Mai e nevoie de asemenea argumente pentru a respecta Franţa? Desigur că nu, dar e bine să ţinem cont şi de ele. Ele se adaugă unor teme pe care le întâlnim mereu, mai mult sau mai puţin bine reliefate, în discursurile cotidiene despre Latinitate, Revoluţie, Libertate, Cultură, Progres, ştiinţă, Alianţă, Europa Unită – pentru a oferi doar câteva exemple. Şi, desigur, astăzi e mai uşor decât în trecut să vedem oamenii, locurile, stilurile de viaţă ce constituie ipostaza mai puţin spiritualizată a Franţei.
Mulţi dintre românii care ajung să experimenteze viaţa de zi cu zi în Hexagon, studiind sau muncind acolo, se întorc cu experienţe greu de înţeles – şi, uneori, greu de acceptat – pentru simplul vizitator sau pentru cel care n-a păşit niciodată pe sol francez. Foarte probabil, şi mulţi dintre francezii care au vizitat sau au locuit în ţara noastră ar putea avea propriile dezamăgiri. Ceea ce contează, însă, e felul în care tratăm fiecare dintre noi – şi împreună, ca grupuri – insatisfacţiile şi dezamăgirile. Iar onestitatea este, şi aici, absolut esenţială.
Relaţiile interumane şi, de ce nu, schimburile economice, investiţiile şi relaţiile politice vor juca, probabil, un rol din ce în ce mai mare în crearea imaginii noastre despre Franţa. Şcolile, universităţile şi instituţiile culturale au, şi ele, o menire pe care îmi place să cred că şi-o vor onora. Vom ajunge să înţelegem mai bine şi să respectăm mai mult această ţară. Pentru a o iubi, însă, e nevoie şi de puţin noroc.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |